Decizia ÎCCJ nr. 284/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 12. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal la data de 20 septembrie 2022 cu nr. 3.079/111/2022, reclamantul Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciarul Oradea 2012, în numele și pentru membrii săi, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Oradea, a solicitat obligarea acestuia din urmă la salarizarea la nivelul maxim al coeficienților de ierarhizare de la nivelul Penitenciarului Oradea, începând cu data de 19 septembrie 2019; acordarea diferențelor bănești dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, până la data plății efective, actualizate cu indicele de inflație și dobânda aferentă, cu cheltuieli de judecată. ... 13. În motivare reclamantul a arătat că, în conformitate cu prevederile Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, solicită a se dispune salarizarea la nivelul maxim al coeficienților de ierarhizare din statul de funcții al Penitenciarului Oradea, deoarece condițiile desfășurării activității sunt aceleași. ... 14. Astfel, în măsura în care, ca efect al aplicării Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (Legea-cadru nr. 330/2009), și/sau a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010), în cazul unei autorități sau instituții publice, doi angajați ce își desfășoară activitatea în aceleași condiții au ajuns să fie salarizați în mod diferit, acela care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație va fi salarizat la nivelul maxim, ca efect al dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014). ... 15. Totodată, reclamantul solicită salarizarea la nivelul maxim al coeficienților de ierarhizare la nivelul Penitenciarului Oradea și acordarea diferențelor bănești dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, în conformitate cu prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016. ... 16. Deși legiuitorul instituie principiul menținerii în anul 2015 a drepturilor salariale lato sensu la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014, totuși, în vederea înlăturării discriminărilor în salarizare, intervine activ, prin acordarea în beneficiul personalului salarizat la un nivel inferior, a dreptului de a fi salarizat la nivelul maxim. ... 17. Prin Decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 745 din 17 iunie 2022 se transpun parțial în practică prevederile Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 23 din 26 septembrie 2016, precum și ale Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 51 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2020 (Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019). ... 18. Astfel, se recunoaște faptul că unii angajați, care desfășoară aceeași muncă, sunt salarizați în mod diferit. În cazul actual, doi agenți supraveghetori sunt salarizați diferit, în ceea ce privește cuantumul salariilor de bază și al sporurilor, diferența salarială fiind dată doar de fidelitatea și gradațiile aferente în funcție de vechimea în muncă. Acest raționament este în acord și cu scopul legii, urmărindu-se eliminarea inechităților în materie de salarizare, în raport cu nivelul studiilor și al activității profesionale prestate, și eliminarea discrepanțelor rezultate din neaplicarea în integralitate a dispozițiilor Legii-cadru nr. 284/2010. ... 19. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului-sindicat pentru a formula acțiunea și a reprezenta membrii de sindicat reclamanți în prezenta cauză, cărora la data formulării cererii de chemare în judecată le încetase deja raportul de muncă prin pensionare, și excepția autorității de lucru judecat, întrucât există identitate de părți și de obiect între prezentul litigiu și Dosarul nr. 3.550/111/2017*; excepția lipsei calității procesuale pasive a Penitenciarului Oradea, în ceea ce privește motivul de drept invocat în cuprinsul cererii de chemare în judecată - Decizia nr. 745 din 17 iunie 2022, emisă de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. ... 20. Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, susținând că în cadrul Penitenciarului Oradea nu se poate face raportarea la un coeficient de ierarhizare maxim, deoarece fiecare funcție este individualizată în statul de organizare, unde este prevăzută cu grad profesional și coeficient de ierarhizare maxim, în conformitate cu nomenclatorul de funcții în vigoare. Promovarea în funcție la aceeași poziție reprezintă practic o numire într-o nouă funcție care este prevăzută, de regulă, cu un coeficient unic de ierarhizare superior. Fiecare structură organizatorică are obiective proprii diferite de obiectivele unei alte structuri chiar din aceeași unitate. Aceste obiective sunt transformate în sarcini de serviciu și fac obiectul fișei posturilor. Diferențele salariale pentru aceeași funcție în aceeași unitate pot rezulta și din particularități cum ar fi orele muncite suplimentar, sporuri acordate suplimentar (spre exemplu, spor de izolare, perioade de concediu etc.). ... 21. În cauza pendinte, coeficienții de ierarhizare maximi pentru fiecare funcție au fost stabiliți prin Ordinul ministrului justiției nr. 738 din 7 martie 2018, prin care s-a aprobat statul de organizare în condițiile prevăzute la art. 77 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare - Legea nr. 293/2004 [actualul art. 193 alin. (2) din Legea nr. 145/2019]. Prin urmare, Legea nr. 145/2019 este lege organică, ce stabilește o competență exclusivă a ministrului justiției, care nu poate fi delegată directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și implicit conducătorilor unităților subordonate. ... 22. În prezent, nomenclatorul de funcții aplicabil sistemului administrației penitenciare este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017. Nomenclatorul de funcții este unic, ierarhizat și aplicabil tuturor unităților penitenciare, în limitele impuse de lege, pe grade profesionale, pentru a asigura o carieră profesională motivantă și eficientă. Nomenclatorul este structurat pe nivelul ordonatorului de credite, respectiv o secțiune pentru Administrația Națională a Penitenciarelor - aparat central și o altă secțiune pentru unitățile subordonate din sistemul administrației penitenciare. Astfel, funcțiile se prevăd în statul de organizare al unității în raport cu nivelul ordonatorului de credite. ... 23. Stabilirea prin analogie a „nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, în baza asemănării dintre diferite categorii de polițiști de penitenciare, determinați prin elemente de salarizare parțial identice, parțial diferite (de exemplu, având aceeași funcție, același tip de funcție, același grad, aceeași clasă, dar coeficienți de ierarhizare diferiți), nu este susținută și justificată de prevederile legale în temeiul cărora a fost formulată acțiunea. ... 24. Coeficienții de ierarhizare sunt aprobați prin Ordinul ministrului justiției nr. 738 din 7 martie 2018, act administrativ emis de autoritatea publică centrală - Ministerul Justiției - care a produs efecte în perioada în litigiu și care nu a fost contestat de către reclamantul-sindicat. Coeficienții aprobați de Ministerul Justiției reflectă complexitatea, volumul și condițiile de exercitare a atribuțiilor de serviciu de către fiecare funcție în parte. ... 25. Această comparație nu se poate limita doar la denumirea postului, ci și la atribuțiile generale și specifice care sunt cerute în fiecare caz în parte, evaluare care intră în competența exclusivă a Ministerului Justiției, prin aprobarea statelor de organizare care conțin coeficienții de ierarhizare maximi și gradul maximal al funcțiilor. ... 26. În ședința publică din 2 noiembrie 2024, tribunalul, din oficiu, a pus în discuția părților necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, pentru a da o hotărâre de principiu prin care să dea dezlegare chestiunii de drept menționate. ... 27. Prin Încheierea pronunțată la 18 octombrie 2024 s-au dispus sesizarea instanței supreme, precum și suspendarea cauzei. ... ...