Decizia CCR nr. 379/2017Punctul 8

8. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, deși cesionarii, indiferent dacă au obținut sau nu o despăgubire, se află în aceeași situație juridică, iar tratamentul aplicat acestora, privind cuantumul despăgubirilor pe care le pot obține, este diferit, totuși, în contextul politicii de restituire, diferența de tratament juridic instituit de legiuitor nu este de natură a crea o discriminare, astfel cum aceasta este consacrată la nivel constituțional și este reflectată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. În contextul politicii de restituire, scopul urmărit de legiuitorul român, în cazul dispozițiilor de lege criticate, este reglementarea unor măsuri reparatorii în interesul foștilor proprietari ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice, iar nu crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terțe persoane. Prin dispozițiile de lege criticate, intenția legiuitorului a fost aceea de a limita operațiunile speculative cu drepturi litigioase prin plafonarea plăților către cesionar, adică limitarea veniturilor încasate de aceștia. Prin urmare, scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea cuprinsă în art. 24 din Legea nr. 165/2013 reprezintă un scop legitim. De asemenea, arată că dispozițiile Legii nr. 165/2013 nu se rezumă la stabilirea unui cuantum al despăgubirilor egal cu prețul plătit de cesionar cedentului, ci la prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, la care se adaugă și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6) din lege. Prin urmare, există un raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia, iar tratamentul juridic diferențiat instituit de textul de lege criticat are o justificare obiectivă și rezonabilă și nu se constituie într-o încălcare a dispozițiilor constituționale invocate. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate al cesionarului, arată că plafonarea despăgubirilor acordate în situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății se încadrează în sfera măsurilor cu caracter general sugerate statului român chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. ...