Decizia ÎCCJ nr. 10/2025 (RIL)Punctul VI

VI. Opiniile specialiștilor consultați 43. În conformitate cu dispozițiile art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, au fost transmise opinii ale specialiștilor în drept penal, în legătură cu chestiunea de drept care formează obiectul recursului în interesul legii. ... 44. Prin punctul de vedere exprimat, colectivul de drept penal al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a comunicat că judecătorul care a închis dezbaterile, rămânând în pronunțare cu privire la soluția asupra fondului acțiunii penale, nu poate să ia parte la deliberare, să redacteze și să pronunțe hotărârea în ipoteza în care, ulterior închiderii dezbaterilor, a fost transferat, delegat, detașat sau, după caz, a promovat efectiv la instanța superioară, astfel încât nu mai este judecător al instanței respective. ... 45. În argumentare s-au invocat dispozițiile cuprinse în art. 351 din Codul de procedură penală și în art. 354 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea impusă de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.). ... 46. S-a susținut că nu se poate achiesa interpretării conform căreia în situația descrisă mai sus se aplică dreptul comun în materie de procedură, respectiv dispozițiile art. 395 alin. (3) din Codul de procedură civilă, conform cărora „Judecătorul care a luat parte la judecată este ținut să se pronunțe chiar dacă nu mai este judecător al instanței respective, cu excepția cazului în care, în condițiile legii, i-a încetat calitatea de judecător sau este suspendat din funcție. În această situație, procesul se repune pe rol, cu citarea părților, pentru ca ele să pună din nou concluzii în fața completului de judecată legal constituit“ (s.n.). ... 47. În primul rând, raportat la art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în această problemă nu își găsesc aplicare dispozițiile Codului de procedură civilă, deoarece în ceea ce privește continuitatea completului de judecată, pronunțarea și motivarea hotărârii există dispoziții contrare în Codul de procedură penală. În concret, art. 354 alin. (3) din Codul de procedură penală prevede obligativitatea reluării dezbaterilor în cazul în care după încheierea dezbaterilor s-a produs o schimbare în compunerea completului de judecată, pe când în cuprinsul art. 395 alin. (3) din Codul de procedură civilă se prevede că „Judecătorul care a luat parte la judecată este ținut să se pronunțe chiar dacă nu mai este judecător al instanței respective (...)“. ... 48. În al doilea rând, în măsura în care judecătorul ce intra în compunerea completului de judecată nu mai este judecător al instanței învestite cu judecarea cauzei, ci al unei alte instanțe și acesta ar participa la deliberarea, motivarea și pronunțarea hotărârii, ar fi încălcate dispozițiile legale privind competența (funcțională, teritorială, materială sau după calitatea persoanei), atrăgând sancțiunea nulității. ... 49. Din perspectiva art. 121 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, transferarea, delegarea, detașarea sau, după caz, promovarea la instanța superioară a judecătorului care a luat parte la deliberări reprezintă o imposibilitate de a participa la deliberare, motivare și pronunțarea hotărârii, întrucât acesta nu mai este judecător în cadrul aceleiași instanțe. ... 50. Singura îndatorire care rezultă din interpretarea dispozițiilor legale aplicabile este aceea a garantării continuității completului de judecată, în interpretarea obligatorie dată de instanța de contencios european, respectiv judecătorul care deliberează, pronunță și motivează hotărârea să fie același cu cel în fața căruia au fost administrate nemijlocit probele în cursul cercetării judecătorești și au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei. ... 51. Facultatea de Drept - Departamentul de Drept public - Centrul de cercetări în Științe penale din cadrul Universității de Vest din Timișoara, prin punctul de vedere transmis, a considerat recursul în interesul legii admisibil în raport cu dispozițiile art. 471 și 472 din Codul de procedură penală și a opinat, pe fond, în sensul că există o problemă de drept ce a primit rezolvări diferite în practica judiciară și, de asemenea, că se impune stabilirea, asemănător procesului civil, însă fără aplicarea directă a textului de lege din materie procesual civilă, ci printr-o interpretare unitară a dispozițiilor de drept procesual penal, raportat la exigențele instituite de principiul nemijlocirii și continuității completului de judecată, inclusiv cu aplicarea standardului C.E.D.O., regulii conform căreia un judecător care a închis dezbaterile, rămânând în pronunțare cu privire la soluția asupra fondului acțiunii penale, este obligat să ia parte la deliberare, să redacteze și să pronunțe hotărârea în ipoteza în care, ulterior închiderii dezbaterilor, a fost transferat, delegat, detașat sau, după caz, a promovat efectiv la instanța superioară, astfel încât nu mai este judecător al instanței respective. ... 52. În conturarea acestui punct de vedere s-a precizat, în esență, că, date fiind dispozițiile actuale ale Codului de procedură penală, care nu tranșează, spre deosebire de Codul de procedură civilă, această situație în mod expres, se impune o intervenție legislativă în acest context, existând numeroase situații în care repunerea cauzei pe rol conduce la o temporizare excesivă a procesului penal, existând inclusiv riscul prescrierii răspunderii penale în numeroase dosare în care cercetarea judecătorească a durat chiar ani de zile. De aceea, este evident că, pentru o bună administrare a dosarului, cel mai îndreptățit să se pronunțe pe fondul cauzei este chiar primul judecător care a parcurs nemijlocit întreaga cercetare judecătorească (acesta fiind, de altfel, și judecătorul care a analizat aspectele de legalitate în cadrul filtrului cameral). ... ...