Decizia ÎCCJ nr. 148/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 51. Temeiul sesizării de față îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 52. Admisibilitatea sesizării este circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență la prevederile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu ale cărei dispoziții arată că se completează. ... 53. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate ale unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată, dintre cele la care se referă art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea cauzei pe fond; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 54. Evaluarea elementelor sesizării relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate. ... 55. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost realizată de curtea de apel, secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale care judecă în apel (în ultimă instanță) - conform competențelor sale legale prevăzute de art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă și art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare - litigiul reclamanților, angajați ai Societății Române de Televiziune, care au formulat o acțiune în justiție prin sindicatul lor pentru a obține obligarea angajatorului (serviciu public autonom de interes național, finanțat și din alocații de la bugetul de stat) la plata contravalorii tichetelor de masă aferente intervalului 1 ianuarie 2022 – 4 iunie 2022, drept indicat a avea originea în prevederile art. 110 alin. (1) din contractul colectiv de muncă înregistrat la ITM, dar a cărui plată a fost refuzată de angajator prin invocarea dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. ... 56. Pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, aceasta luând în considerare și faptul că, potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr. 41/1994, salariile de bază și celelalte drepturi de personal pentru salariații Societății Române de Televiziune „se negociază prin contracte colective și individuale de muncă, încheiate în condițiile legii“ și că, potrivit art. 39 alin. (1) din aceeași lege, „Sursele financiare ale celor două societăți se constituie din alocații de la bugetul de stat, din venituri proprii și din alte surse“. ... 57. Ca atare, primele două condiții de admisibilitate a sesizării sunt îndeplinite. ... 58. Cât privește cea de-a treia condiție de admisibilitate în rândul celor anterior enunțate, anume ca problema supusă interpretării să se identifice într-o reală și veritabilă chestiune de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nu se verifică. ... 59. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, ci are un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă realizează nemijlocit funcția de asigurare a unei jurisprudențe uniforme, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024). ... 60. În jurisprudența completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că obiectul procedurii trebuie să fie reprezentat de o normă legală incompletă sau neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 31 octombrie 2022). Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale, controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură a reclama intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare. ... 61. Așa cum rezultă din motivarea sesizării, se înțelege că instanța de trimitere identifică drept chestiune necesar a fi lămurită pe calea hotărârii prealabile determinarea aplicării art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 din punctul de vedere al sferei subiectelor destinatare, în considerarea statutului juridic particular al angajatorului în litigiu, Societatea Română de Televiziune, unitate ce constituie un serviciu public autonom de interes național și ale cărei organizare și funcționare sunt reglementate prin Legea nr. 41/1994. ... 62. În alte cuvinte, aceasta solicită o dezlegare asupra statutului juridic al Societății Române de Televiziune pentru a se clarifica dacă entitatea menționată constituie instituție publică și dacă, astfel fiind, aceasta este ținută să respecte prevederile legale referitoare la instituții publice, respectiv cele instituite prin art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, în contextul în care reclamanții indică originea drepturilor, a căror recunoaștere o urmăresc, în contractul colectiv de muncă încheiat cu angajatorul, prin care însă nu se pot institui drepturi aflate în contradicție cu dispozițiile legii. ... 63. Aceasta întrucât, așa cum rezultă din conținutul clar și neîndoielnic al art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, interdicția de a acorda în anul 2022 personalului angajat bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate prin Legea nr. 165/2018, vizează instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice. ... 64. Deși dezlegarea solicitată nu poartă chiar asupra obiectului raportului juridic litigios, ci asupra unei probleme conexe acestuia de care depinde soluționarea cauzei pe fond - statutul de instituție publică a Societății Române de Televiziune, raportat la care devin incidente prevederile art. III alin. (1) ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2001 - sesizarea își păstrează caracterul inadmisibil prin aceea că chestiunea ridicată nu este una controversată, dificilă, neclară, ambiguă, aptă să genereze jurisprudență divergentă cât să necesite intervenția instanței supreme pe calea mecanismului preventiv de unificare jurisprudențială. ... 65. Concură la această concluzie conținutul clar al normelor relevante în analiză, respectiv: – cele ale art. 1 și 2 din Legea nr. 41/1994 care descriu Societatea Română de Televiziune drept un serviciu public autonom de interes național, persoană juridică ce își desfășoară activitatea sub control parlamentar, alături de cele ale art. 36 alin. (1) și 39 din același act normativ, potrivit cărora salariile de bază și celelalte drepturi de personal pentru salariații Societății Române de Televiziune se negociază prin contracte colective și individuale de muncă, încheiate în condițiile legii, în timp ce sursele de finanțare se constituie din alocații de la bugetul de stat, din venituri proprii și din alte surse [veniturile din alte surse fiind destinate dotărilor și retehnologizărilor, potrivit alin. (5) ]; ... – cele ale art. 3 lit. a) din Legea nr. 165/2018, care menționează între subiectele destinatare ale legii „instituțiile publice centrale și locale, așa cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv cele finanțate integral din venituri proprii“; ... – cele ale art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 care descriu instituțiile publice drept o denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) (care menționează, între altele, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii). ... ... 66. Or, raportat la acestea, prevederile care interesează soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de trimitere sunt aplicabile, așa cum se arată în cuprinsul art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 130/2021, instituțiilor și autorităților publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice. ... 67. În același sens, al calificării sale ca instituție publică, a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 569/2018, reținând (în paragraful 16) că „Societatea Română de Televiziune este o instituție publică, fiind definită în art. 31 alin. (5) din Constituție ca serviciu public autonom, sub control parlamentar, a cărei organizare este reglementată prin lege organică, fiind evident că este o entitate de drept public, astfel cum reiese din întreg conținutul Legii nr. 41/1994. Astfel, autonomia se referă la faptul că aceasta nu se află în subordinea altei autorități publice. Spre exemplu, dispozițiile art. 39 din Legea nr. 41/1994 prevăd că sursele financiare (...) se constituie din alocații de la bugetul stat, din venituri proprii și din alte surse, iar conturile de execuție a bugetelor (...) vor fi prezentate Parlamentului odată cu rapoartele anuale, cu avizul comisiilor pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, precum și al celor pentru buget, finanțe, reunite, ale celor două Camere ale Parlamentului, și vor fi date publicității (din veniturile realizate din alte surse, consiliul de administrație poate hotărî utilizarea unor sume pentru dotări și retehnologizare)“. ... 68. De altfel, toate aceste dispoziții de lege ori considerentele mai sus redate ale deciziei Curții Constituționale sunt cunoscute instanței de trimitere întrucât au fundamentat sesizarea acesteia, fără însă a se arăta care ar fi controversa care ar persista în legătură cu stabilirea exactă a statutului juridic al Societății Române de Televiziune din perspectiva a ceea ce interesează analiza și ce aspecte ori elemente reclamă o intervenție a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru a statua în această privință, în contextul prezentat. ... 69. De asemenea, este de menționat că, în mod unanim, instanțele consultate au exprimat opinia în sensul că Societatea Română de Televiziune este o instituție publică în sensul dispozițiilor Legii nr. 500/2002, a cărei finanțare se asigură și de la bugetul de stat, astfel că acesteia îi sunt aplicabile dispozițiile art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și, nu în ultimul rând, că prin Decizia nr. 97/2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă o altă sesizare vizând același angajator, observându-se că nu s-a dedus soluționării o veritabilă chestiune de drept, ci chiar pretențiile aflate în dispută în litigiul de bază, privitoare la posibilitatea salariaților de a primi prima de Crăciun pe anul 2021 și salariul de bază minim brut acordat cu ocazia sărbătorilor de Crăciun și de Paște în anii 2022-2023, drepturi prevăzute prin contractul colectiv de muncă, în condițiile interdicțiilor instituite pentru instituțiile publice prin dispozițiile art. 36 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 70. Soluționând în atari termeni această primă sesizare, se înțelege, după cum se și menționează în partea de documentare a chestiunii de drept, că a fost considerată valabil fundamentată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, acceptându-se, deci, implicit, că este privitoare la „stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice“, tocmai evocându-se statutul juridic de instituție publică a Societății Române de Televiziune, respectiv de serviciu public autonom de interes național, finanțat și din alocații de la bugetul de stat, astfel cum rezultă din prevederile explicite ale Legii nr. 41/1994. ... 71. Astfel fiind, se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui/unor text/texte de lege, chestiunea de drept sesizată, anume statutul de instituție publică a Societății Române de Televiziune nefiind unul neclar, discutabil ori insuficient reglementat ci, dimpotrivă, consacrat neîndoielnic prin legea de organizare și funcționare a entității furnizoare a unui serviciu de interes public național și receptat ca atare în jurisprudența și opiniile instanțelor, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ori în jurisprudența Curții Constituționale. ... 72. În considerarea acestor argumente, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând sesizarea unei veritabile chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, având un grad de dificultate care să justifice intervenția instanței supreme și pronunțarea unei hotărâri prealabile, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, sesizarea va fi respinsă ca inadmisibilă, nemaiimpunându-se verificarea celorlalte condiții prevăzute de lege. ... ...