Decizia CCR nr. 253/2017Punctul 31

31. Cât privește regula non bis in idem, consacrată ca principiu al procesului penal în art. 6 din Codul de procedură penală, Curtea reține că aceasta constă în imposibilitatea inculpării în procesul penal a unei persoane cu privire la săvârșirea unei fapte penale pentru care a fost judecată definitiv - nemo debet bis vexari pro una et eadem causa. Potrivit normei procesual penale menționate, „nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică“, acest principiu fiind reglementat și în art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea reține că, pentru a putea fi invocată autoritatea de lucru judecat, este necesar a se constata îndeplinirea cumulativă a trei condiții, respectiv existența unei hotărâri penale definitive, identitatea de persoană (între persoana față de care s-a pronunțat o hotărâre penală definitivă și persoana care ar trebui să fie supusă unei proceduri judiciare pentru aceeași faptă) și identitatea de obiect (fapta pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă să fie aceeași cu fapta care ar urma, din nou, să fie imputată aceleiași persoane). Potrivit normelor procesual penale în vigoare, autoritatea de lucru judecat poate fi invocată ca impediment la punerea în mișcare a acțiunii penale sau la exercitarea acesteia, în condițiile art. 16 alin. (1) lit. i) din Codul de procedură penală și ca motiv de contestație în anulare, în condițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, prin raportare la momentul la care hotărârile judecătorești devin definitive (art. 551-552 din Codul de procedură penală). Așa încât Curtea constată că autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri penale definitive poate fi valorificată atât anterior declanșării procedurii de cameră preliminară, în faza de urmărire penală, cât și ulterior acesteia, în cursul judecății, inclusiv în condițiile exercitării căii extraordinare de atac a contestației în anulare, așadar în faze procesuale în care se pot administra probatorii prin care să se facă dovada existenței celor trei condiții anterior menționate. ...