Decizia ÎCCJ nr. 19/2019 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate Au comunicat puncte de vedere sau jurisprudență cu privire la problema de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, precum și tribunalele și judecătoriile din circumscripțiile acestor curți de apel. Cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării au fost conturate următoarele opinii: 1. Încheierea definitivă pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, prin care s-a respins cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, poate fi asimilată cauzei de încetare a procesului penal. În acest sens au opinat: Judecătoria Deva, Curtea de Apel Brașov (cu majoritate), Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Baia Mare, Tribunalul Sălaj, Judecătoria Craiova, Judecătoria Târgu Jiu, Judecătoria Vânju Mare, Curtea de Apel Galați (majoritatea judecătorilor secției penale), Curtea de Apel Iași, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Caraș-Severin și Tribunalul Arad. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus amintite au precizat, în esență, că încheierea de respingere a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară este o hotărâre judecătorească care poate fi opusă cu caracter de autoritate de lucru judecat într-un nou dosar (nou creat) ca urmare a unei plângeri cu privire la aceleași fapte și aceleași persoane, chiar și sub o altă încadrare juridică, iar o interpretare contrară nu ar respecta dreptul acuzatului la un proces echitabil. Prin autoritate de lucru judecat se înțelege puterea sau forța acordată de lege hotărârii judecătorești definitive de a fi executată și de a împiedica o nouă urmărire pentru același fapt. Această autoritate a hotărârilor penale atrage consecințe care se manifestă atât sub aspectul unui efect pozitiv, cât și pe o latură negativă. Cel mai important efect al hotărârii definitive penale care capătă autoritate de lucru judecat este cel executoriu (pentru ca hotărârea penală să fie pusă în executare nu trebuie ca titularul acțiunii penale să ceară aceasta în mod special, respectiv hotărârea să fie învestită cu formulă executorie). Al doilea efect al autorității de lucru judecat se manifestă în sens negativ, constituind o piedică a exercitării acțiunii penale și care poate fi invocată pe cale de excepție. Efectul negativ se materializează în împiedicarea aducerii din nou spre rezolvare a procesului penal în care s-a adoptat o soluție definitivă și irevocabilă. Totodată efectul negativ al autorității de lucru judecat presupune incidența principiului ne bis in idem, care este consacrat în art. 6 din Codul de procedură penală, potrivit căruia nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică. ... 2. Încheierea definitivă pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, prin care s-a respins cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale constituie o „hotărâre definitivă“ de natură să atragă incidența cauzei de încetare a procesului penal prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. i) din Codul de procedură penală, ca urmare a existenței autorității de lucru judecat, numai dacă soluția de clasare a fost pronunțată în urma epuizării probatoriului, după o analiză aprofundată a situației de fapt, iar judecătorul de cameră preliminară, în procedura prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, examinează fondul acțiunii penale. Aceasta este opinia exprimată de judecătorii din cadrul Curții de Apel București - Secția a II-a penală, cei ai Tribunalului București, Tribunalului Giurgiu, Judecătoriei Giurgiu, Judecătoriei Bolintin-Vale, Tribunalului Călărași, Judecătoriei Oltenița, Judecătoriei Cornetu, Tribunalului Teleorman, Judecătoriei Alexandria, Judecătoriei Roșiori de Vede și Judecătoriei Videle. S-a arătat că în cazul contrar al soluționării cauzei printr-o ordonanță de clasare într-un stadiu prealabil, fără epuizarea probatoriului și fără atingerea fondului, încheierea definitivă pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, prin care nu se examinează temeinicia ordonanței de clasare, nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului cauzei. Astfel, într-o primă etapă, cu titlu prealabil, s-a menționat faptul că dispozițiile art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene impun reținerea cu titlu de hotărâre definitivă a unui act prin care procurorul a dispus în mod definitiv asupra fondului cauzei penale. În această situație, prima condiție necesar a fi îndeplinită pentru activarea principiului ne bis in idem, a existenței unei „hotărâri definitive“, este atrasă de ordonanța de clasare a procurorului. Cu atât mai mult, în cazul în care prin încheierea definitivă pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, se statuează asupra legalității și temeiniciei ordonanței de clasare, și anume asupra fondului cauzei penale, hotărârea judecătorească are autoritate de lucru judecat, urmând să fie incidentă cauza de împiedicare a exercitării acțiunii penale prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. i) din Codul de procedură penală. Dobândirea autorității de lucru judecat a încheierii judecătorului de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, poate fi atrasă, în aceste cazuri concrete, de obiectul controlului efectuat de către judecător, control ce nu poate face abstracție de legalitatea și temeinicia soluției inițiale de clasare. Aceasta deoarece apariția unor „împrejurări noi“ din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea va fi analizată prin raportare la actele anterior administrate, fiind necesar a se examina dispariția sau menținerea în continuare a cauzei de împiedicare a exercitării acțiunii penale. De asemenea, necesitatea examinării legalității și a temeiniciei ordonanței inițiale de clasare este cu atât mai evidentă în cazul redeschiderii urmăririi penale, atunci când se constată că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea, în condițiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală. În consecință, încheierea definitivă de respingere pronunțată de judecătorul de cameră preliminară dobândește autoritate de lucru judecat în cazuri în care obiectul controlului efectuat de către judecător în procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale implică în mod necesar și examinarea legalității și a temeiniciei soluției inițiale de clasare. Pe de altă parte, în ipoteza în care prin încheierea definitivă pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu se examinează legalitatea și temeinicia ordonanței inițiale de clasare, verificarea legalității și a temeiniciei soluției de redeschidere a urmăririi penale putând fi efectuată fără o examinare a fondului cauzei, hotărârea judecătorului nu poate fi invocată cu autoritate de lucru judecat. Această din urmă ipoteză este întâlnită și în cazul soluționării cauzei printr-o ordonanță de clasare într-un stadiu prealabil, fără epuizarea probatoriului și fără atingerea fondului, situație în care, în procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale prevăzute la art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, obiectul controlului efectuat de către judecător este limitat numai la legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale, fără examinarea actelor de urmărire penală prin care s-a întemeiat clasarea. ... 3. Încheierea definitivă pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, prin care s-a respins cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, nu poate fi asimilată cauzei de încetare a procesului penal. În acest sens au opinat Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Brașov, Tribunalul Covasna, Curtea de Apel București, Secția I penală, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Filiași, Judecătoria Vaslui, Curtea de Apel Oradea, Judecătoria Aleșd, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Judecătoria Reghin, Judecătoria Târnăveni, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Timiș. În argumentarea opiniei exprimate s-a arătat că principiul „ne bis in idem“ este indisolubil legat de principiul autorității de lucru judecat care operează numai în cazul în care, cu privire la o persoană, s-a desfășurat o judecată penală pentru o anumită faptă considerată infracțiune. S-a arătat că pentru existența autorității de lucru judecat, în materie penală, se cere existența a două elemente identice, între cauza judecată definitiv și cauza ce urmează a fi soluționată, și anume: identitate de persoană și identitate de obiect. Există autoritate de lucru judecat doar atunci când acțiunea penală a fost stinsă definitiv, nu și atunci când organele judiciare pot dispune redeschiderea urmăririi penale și ca atare nu poate opera un impediment pentru punerea în mișcare a acțiunii penale. În ceea ce privește sintagma „hotărâre definitivă“, aceasta trebuie înțeleasă în sensul existenței unei hotărâri prin care se rezolvă definitiv fondul cauzei, o soluție prin care se stinge definitiv acțiunea penală. Prin urmare, incidența principiului „ne bis in idem“, respectiv autoritatea de lucru judecat pot opera în cazul soluțiilor dispuse de procuror prin care se stinge definitiv acțiunea penală, cum ar fi, de pildă, renunțarea la urmărirea penală reglementată de art. 318 din Codul de procedură penală sau încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției în sensul art. 478 și următoarele din Codul de procedură penală. Prin urmare, nu toate soluțiile de netrimitere în judecată, de clasare, date de procuror, se încadrează în noțiunea de „hotărâre definitivă“ deoarece, în cele mai multe cazuri, soluțiile adoptate nu sunt definitive, putând fi redeschisă urmărirea penală. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că principiul „ne bis in idem“ nu este aplicabil unei decizii prin care nu se stinge definitiv acțiunea penală și nu constituie astfel un impediment în calea unei noi urmăriri penale, pentru aceleași fapte [Hotărârea Turansky Vladimir, C-491/07, Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 22 decembrie 2008]. Pentru a verifica dacă o încheiere pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, în procedura prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, poate fi invocată cu autoritate de lucru judecat, din perspectiva noțiunii autonome de „hotărâre definitivă“ date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în interpretarea art. 50 din Cartă drepturilor fundamentale a Uniunii Europene [Hotărârea Piotr Kossowski C-486/14, Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 29 iunie 2016], trebuie analizate următoarele aspecte: dacă a existat o anchetă aprofundată a faptei sesizate, dacă soluția de netrimitere în judecată (în concret, „confirmată“ prin respingerea redeschiderii urmăririi penale) antamează fondul acuzației penale, dacă sunt satisfăcute cerințele idem personae și idem factum, dacă acțiunea penală a fost stinsă în mod definitiv. Răspunsurile curților de apel Suceava, Craiova, Târgu Mureș, Cluj, ale tribunalelor Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Cluj, Maramureș și ale judecătoriilor Bistrița, Beclean, Brașov, Făgăraș, Rupea, Zărnești, Sf. Gheorghe, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului, Băilești, Calafat, Segarcea, Târgu Cărbunești, Motru, Novaci, Slatina, Caracal, Balș, Corabia, Drobeta-Turnu Severin, Strehaia, Baia de Aramă, Orșova și Gheorghieni cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. În cadrul Judecătoriei Reșița și al Judecătoriei Caransebeș, opiniile judecătorilor au fost împărțite, în sensul că unii au considerat că încheierea definitivă pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură, prin care s-a respins cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, poate fi asimilată cauzei de încetare a procesului penal, iar alții au considerat că nu poate fi asimilată unei cauze de încetare a procesului penal. ... ...