Decizia CCR nr. 251/2017Punctul 24

24. Examinând criticile autoarei excepției raportat la principiul dublului grad de jurisdicție în materie penală, Curtea reține că acest principiu - prevăzut de art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - este recunoscut numai în materie penală și doar dacă obiectul judecății îl formează raportul penal de conflict. Or, Curtea constată că în cazul plângerii formulate conform art. 341 din Codul de procedură penală obiectul judecății îl constituie legalitatea și temeinicia actului procesual de netrimitere în judecată, iar nu fondul cauzei penale, în aceste condiții acestei proceduri nefiindu-i aplicabil principiul dublului grad de jurisdicție în materie penală. Curtea reține însă că reglementând o cale de atac și în această materie legiuitorul a păstrat echivalența cu procedura de cameră preliminară, stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituind atributul exclusiv al legiuitorului. Atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“. ...