Decizia CCR nr. 221/2017Punctul 20

20. Făcând aplicarea acestor considerente de principiu situației puse în discuție de autorii excepției, referitoare la salarizarea diferită a unor categorii de personal, Curtea apreciază că un tratament juridic identic sub aspectul salarizării apare ca un imperativ în situația în care categoriile de persoane comparate desfășoară o muncă egală, în condiții identice ori similare și cu rezultate ori un impact comparabil, iar în situația în care aceste cerințe nu sunt satisfăcute, o reglementare asemănătoare sub aspectul salarizării este o opțiune exclusivă a legiuitorului, motivată de diferite rațiuni obiective, dar care nu sunt un reflex al prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În sensul celor arătate, Curtea, prin Decizia nr. 243 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010, a precizat că „rolul instanței de contencios constituțional este acela de a veghea la respectarea principiilor constituționale în reglementarea salarizării, printre acestea regăsindu-se și principiul egalității în drepturi, care presupune un salariu egal pentru o muncă egală.“ ...