Decizia ÎCCJ nr. 91/2025 (HP)Punctul VIII

VIII. Punctul de vedere al judecătorilor-raportori asupra sesizării 23. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută - preîntâmpinarea apariției unei practici neunitare la nivel național - se impune a se verifica, în primul rând, dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 24. Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sub aspect procedural, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4, potrivit căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 25. În acest context normativ, se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 26. Evaluând elementele prezentei sesizări, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate anterior enunțate, se constată că nu este îndeplinită cerința ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept, ceea ce conduce la respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... 27. Referitor la această condiție, se reține că, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la adoptarea actului normativ s-a ținut seama, printre altele, de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. De asemenea, prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiție de admisibilitate a sesizării, existența unei „chestiuni de drept“, apte a declanșa mecanismul de unificare a practicii judiciare. Așa fiind, jurisprudența consolidată a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în legătură cu această condiție de admisibilitate, rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 28. Or, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat, în mod constant, că sesizarea trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept care să prezinte o dificultate suficient de mare, astfel încât să reclame intervenția instanței supreme, cu rol prevenitiv (Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 29. În lipsa unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că nu orice problemă de drept poate fi supusă interpretării de principiu din partea instanței supreme, obiectul procedurii fiind reprezentat de o normă legală imperfectă, incompletă, neclară sau contradictorie, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice, susceptibile a genera practică neunitară (Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021). ... 30. Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune, cu evidență, a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură a reclama intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice, având menirea de a elimina riscul apariției unei practice neunitare ... 31. Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că, pentru a se putea considera că există o veritabilă chestiune de drept, caracterul complex și/sau precar al normei legale, de natură a conduce la interpretări diferite, trebuie să rezulte din încheierea de sesizare, completul învestit cu soluționarea litigiului fiind ținut, în primul rând, să stabilească dacă este o problemă de interpretare, care să prezinte dificultate și care să conducă la riscul unor dezlegări diferite, simpla dilemă cu privire la înțelesul unei norme de drept neputând constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021). ... 32. În cauză, instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să dezlege modalitatea de calcul al indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006, respectiv dacă procentul de 50% se aplică asupra cuantumului brut sau net din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării. ... 33. Se constată că, în cuprinsul încheierii de sesizare, instanța de trimitere și-a exprimat punctul de vedere, neavând nicio dificultate în interpretarea prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006 și neoferind niciun argument pentru care consideră că problema de drept în discuție este susceptibilă a da naștere unor interpretări juridice diferite. Întrucât nu rezultă care ar fi dilema instanței de trimitere cu privire la posibile interpretări diferite ale cadrului legal și nici obstacolele întâmpinate în îndeplinirea obligației de a interpreta și aplica norma legală în litigiul cu care este învestită, se impune concluzia că problema de drept supusă interpretării nu ridică o reală dificultate. ... 34. De altfel, nici părțile litigante nu au poziții divergente asupra modalității de interpretare a prevederilor art. 1 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 8/2006, în condițiile în care reclamanții susțin că indemnizația trebuie calculată prin raportare la pensia militară de stat brută, iar pârâta a învederat, prin întâmpinare, că, începând cu 1 ianuarie 2022, indemnizația cuvenită reclamanților în baza Legii nr. 8/2006 a fost stabilită și plătită prin raportare la cuantumul pensiei brute totale aflate în plată. Referitor la perioada anterioară (până la 31 decembrie 2021), pârâta a învederat că a făcut aplicarea prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, context în care, pentru reclamantul B.E., a stabilit indemnizația într-un cuantum de 50% din pensia netă plafonată, iar, pentru reclamantul M.N., într-un cuantum de 50% din pensia brută reconstruită, aceste circumstanțe specifice litigiului urmând a fi analizate de către instanța de trimitere. ... 35. Dincolo de aceste aspecte, se reține că problema de drept supusă interpretării nu ridică o reală dificultate, de natură a reclama intervenția instanței supreme pe calea mecanismului procedurii prealabile, întrucât prevederile art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006 nu sunt lacunare, incomplete sau neclare. În realitate, chestiunea de drept supusă dezlegării necesită realizarea unui raționament juridic facil, care implică interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006, coroborate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006. ... 36. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) , coroborate cu cele ale art. 10 din Legea nr. 8/2006, pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, au dreptul la o indemnizație lunară, al cărei cuantum reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, fără a putea depăși două salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată. ... 37. Conform dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006, cu modificările ulterioare, cuantumul indemnizației lunare acordate membrilor uniunilor de creatori legal constituite se calculează, conform legii, ca procent din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data înregistrării cererii la casa teritorială de pensii sau la casa de pensii sectorială, după caz, în a cărei evidență se află dosarul de pensie, prin „pensie cuvenită“ înțelegându-se pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii sau de casa de pensii sectorială, după caz, și care nu a fost pusă în plată până la data depunerii cererii de acordare a indemnizației lunare. ... 38. Dat fiind că dispozițiile legale precitate se referă la „pensia cuvenită“ (pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii) sau, după caz, la „pensia aflată în plată“, prezintă relevanță prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art. 3 lit. m) din aceeași lege, care definesc „pensia netă“ ca fiind pensia militară de stat stabilită în cuantum brut, din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. ... 39. Sub aspectul interpretării dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, urmează a fi avută în vedere și Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, indicată supra, la paragraful 22. ... 40. În acest context, se impune concluzia că prevederile art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006 nu prezintă o reală dificultate de interpretare, instanța de trimitere având la îndemână instrumente juridice uzuale, astfel că nu este necesară intervenția instanței supreme pe calea procedurii hotărârii prealabile. Nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai una care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. ... 41. Pentru argumentele expuse, rezultă că nu este îndeplinită cerința existenței unei „chestiuni de drept“, astfel că, nefiind întrunite toate condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea este inadmisibilă. ... ...