Decizia CCR nr. 140/2017Punctul 8

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre care și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (deciziile nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011, nr. 1 din 11 ianuarie 2012 și nr. 146 din 12 martie 2015). Arată că în același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, și Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59. Așadar, previzibilitatea unei norme presupune ca destinatarul acesteia să aibă posibilitatea de a-și reprezenta aspectele în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Consideră că textul de lege criticat cuprinde criterii obiective, fiind formulat clar și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile art. 338 din Codul penal instituie obligația oricărui subiect de drept de a nu părăsi locul accidentului decât în cazurile și condițiile permise expres de lege, respectiv de a nu șterge sau modifica urmele unui accident de circulație, cu excepția celui care a produs doar pagube materiale. Apreciază că sintagma „rănirea uneia sau a mai multor persoane“ din cuprinsul art. 75 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu este de natură a afecta previzibilitatea dispozițiilor art. 338 din Codul penal, orice destinatar al normei de incriminare criticate având posibilitatea de a-și adapta conduita exigențelor legii penale. Mai arată că norma de incriminare a faptei de părăsire a locului accidentului, respectiv de modificare sau ștergere a urmelor acestuia, constituie o opțiune de politică penală, care nu aduce în niciun fel atingere principiului constituțional privind dreptul la un proces echitabil, întrucât nu stabilește reguli de desfășurare a procesului penal. ...