Decizia ÎCCJ nr. 4/2025 (RIL)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității recursului în interesul legii 57. Potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă: „Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.“ ... 58. Conform prevederilor art. 515 din Codul de procedură civilă: „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii.“ ... 59. Textele de lege menționate stabilesc condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiției pentru pronunțarea unei decizii de recurs în interesul legii, determinând, în același timp, și limitele analizei instanței în soluționarea acesteia. ... 60. Procedând la verificarea legalității învestirii, în acord cu prevederile art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov în vederea pronunțării deciziei de recurs în interesul legii, titularul sesizării făcând parte din categoria subiecților ce pot promova recurs în interesul legii. ... 61. În ceea ce privește condițiile de admisibilitate ce trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: (i) sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept; (ii) această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; (iii) dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive; (iv) hotărârile judecătorești să fie anexate sesizării, se constată că toate acestea sunt îndeplinite. ... 62. Astfel, problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, solicitându-se a se stabili în ce măsură acestea fac referire la regimul general al prescripției extinctive, stabilit prin legislația de drept comun aplicabilă în raport cu datele concrete ale speței, sau instituie un regim propriu al prescripției, derogatoriu de la dreptul comun, ori reglementează un termen imperativ de 3 ani în care se acordă/se recuperează diferențele de pensie, fără a fi incident regimul juridic al prescripției. ... 63. În același timp, din înscrisurile anexate memoriului înaintat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov rezultă că se identifică practică judiciară neunitară la nivelul instanțelor; în acest sens, tribunalele și curțile de apel, în cazuri de speță, au exprimat puncte de vedere diferite, concretizate în hotărâri judecătorești definitive, conturându-se orientările divergente menționate de instanța de trimitere și întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 64. În ceea ce privește actualitatea problemei de drept ce formează obiectul sesizării, se apreciază că aceasta subzistă chiar și în condițiile în care Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, cu modificările ulterioare (Legea nr. 360/2023), cu începere de la data de 1 septembrie 2024, în considerarea litigiilor aflate sau care urmează a fi înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești, având ca obiect cereri de chemare în judecată ce privesc raporturi juridice guvernate, în temeiul principiului tempus regit actum, de prevederile legale supuse interpretării prin prezentul recurs în interesul legii, dar și a faptului că soluția normativă referitoare la întinderea efectelor revizuirii pensiei este menținută în actuala reglementare, dispozițiile art. 94 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 având un conținut identic cu cele cuprinse în art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 65. Așadar, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. ... + Asupra fondului recursului în interesul legii 66. Referitor la problema de drept soluționată în mod neunitar de către instanțele judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, prin dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, este reglementată procedura revizuirii pensiilor de către casele teritoriale de pensii, la cerere sau din oficiu, în situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite. ... 67. Prin alin. (2) al aceluiași text de lege, într-o manieră care asigură succesiunea logică a soluțiilor preconizate de legiuitor în ipoteza în care se impune revizuirea pensiei, în acord cu exigențele impuse de art. 35 din Legea nr. 24/2000, se stabilește că „Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor“. ... 68. Prin Legea nr. 113/2021 pentru completarea art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 29 aprilie 2021, la art. 107 din Legea nr. 263/2010, după alin. (2) s-a introdus alin. (2^1), potrivit căruia: „Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare și redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.“ ... 69. Fiind învestite cu soluționarea unor acțiuni prin care fie se contestă răspunsul nefavorabil emis de casa teritorială de pensii la solicitarea de revizuire adresată de reclamantul pensionar ori absența oricărui răspuns la o astfel de solicitare, fie se solicită în mod direct instanței să dispună revizuirea pensiei în condițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și, subsecvent, să oblige casa teritorială de pensii la plata sumelor rezultate în urma revizuirii, instanțele judecătorești au interpretat în mod diferit prevederile alin. (2) al art. 107 din Legea nr. 263/2010, în ceea ce privește natura juridică a termenului în care se acordă reclamantului pensionar diferențele rezultate în urma revizuirii, ceea ce a determinat consecințe importante în plan procesual, din perspectiva calificării apărărilor prin care se invocă nerespectarea termenului, drept apărări de fond sau procedurale, și, implicit, a regimului de invocare a acestora. ... 70. Pentru argumentele care succedă, cea de-a treia orientare jurisprudențială, care consideră că prevederile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 reglementează, în mod imperativ, un termen de drept substanțial, având o durată egală cu cea a termenului general de prescripție prevăzut de lege, în care se acordă/se recuperează diferențele, fără a fi incident regimul juridic al prescripției extinctive, corespunde unei corecte aplicări a legii. ... 71. Prealabil, pentru o viziune de ansamblu asupra normelor legale care au generat practica judiciară neunitară, prezintă utilitate clarificarea unor aspecte cu privire la instituția juridică a revizuirii pensiei, dar și cu privire la rolul și atribuțiile caselor teritoriale de pensii în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 263/2010. ... 72. Referindu-se la revizuire, Curtea Constituțională a statuat, cu prilejul verificării constituționalității prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, că aceasta constituie „o modalitate de punere în acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei“, subliniind că „textul de lege criticat nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci și pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferențe între suma legal cuvenită și cuantumul pensiei stabilit și aflat în plată, astfel că poate fi privit și ca un mijloc de protecție a dreptului la pensie“ și, totodată, că „obligația de restituire nu se poate extinde în trecut în mod nelimitat“ (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 439 din 9 iunie 2015, paragrafele 22, 23 și 26). ... 73. În același timp, în practica judiciară s-a reținut că revizuirea constituie operațiunea de corectare a cuantumului pensiei ca urmare a unei erori de calcul, prin preluarea greșită a datelor referitoare la stagiul de cotizare, la contribuția de asigurări sociale etc., dar și ca o consecință a aplicării sau interpretării greșite a legii. ... 74. Prin urmare, revizuirea implică o reapreciere a documentelor existente în dosarul de pensie, în vederea restabilirii stării de drept încălcate la stabilirea pensiei. ... 75. Privit ca o componentă a dreptului la pensie, care este imprescriptibil, conform art. 2 lit. h) din Legea nr. 263/2010, literatura de specialitate a recunoscut dreptul pensionarului de a beneficia de revizuirea pensiei stabilite prin decizie, chiar rămasă definitivă prin necontestare în condițiile art. 149-151 din Legea nr. 263/2010, sub rezerva de a nu se înfrânge autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești definitive anterioare. ... 76. Cu referire la cel de-al doilea aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție reține dispozițiile art. 1 și art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, care prevăd că dreptul la asigurări sociale se exercită, în condițiile acestei legi, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, respectiv că pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile aceleiași legi. ... 77. Totodată, se impune a fi avute în vedere prevederile art. 116 din aceeași lege, care statuează că „Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie“. ... 78. Concluzia care se desprinde din aceste prevederi legale este aceea că, odată constituit dreptul asiguratului la primirea indemnizației de asigurări sociale, prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, acesta nu poate fi modificat decât tot printr-o decizie, prin care să se dispună asupra dreptului la pensie, în sensul încetării, suspendării ori modificării plății pensiei. ... 79. Revizuirea reglementată prin dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 reprezintă o ipoteză particulară de modificare a dreptului la pensie, care presupune parcurgerea în fața caselor teritoriale de pensii a două etape, respectiv emiterea deciziei de revizuire, la cerere sau din oficiu, „în situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite“, urmată de acordarea/recuperarea sumelor rezultate în urma revizuirii, „în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor“, conform alin. (2) al aceluiași articol, sau fără a se face aplicarea termenului general de prescripție, în ipotezele reglementate la alin. (2^1). ... 80. Coroborat cu aceste dispoziții, art. 179 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 stabilește că sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani, pe baza unei decizii de recuperare emise de casele teritoriale de pensii. ... 81. În exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010, în legătură cu aplicarea prevederilor art. 107 alin. (1) din lege, casele teritoriale de pensii nu îndeplinesc o activitate jurisdicțională, guvernată de normele de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă, ci una administrativă, asupra căreia instanțele judecătorești competente exercită un control de legalitate la cererea părții interesate. ... 82. Pornind de la aceste coordonate, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că interpretarea dispozițiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în vederea stabilirii naturii juridice a limitei temporale fixate de legiuitor pentru acordarea/recuperarea sumelor rezultate în urma revizuirii, nu poate avea loc decât cu luarea în considerare, pe de o parte, a caracterului normei, a câmpului de aplicare și a destinatarilor acesteia, iar, pe de altă parte, a cadrului procesual în care se desfășoară controlul de legalitate asupra deciziei de revizuire a pensiei emise de casa teritorială de pensii ori asupra actului administrativ care cuprinde răspunsul nefavorabil la solicitarea de revizuire a pensiei adresată de persoana îndreptățită. ... 83. În acest sens trebuie remarcat că, din perspectiva conduitei prescrise și a naturii interesului ocrotit prin edictarea normei, art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 reprezintă o normă de ordine publică imperativă, prin care se protejează un interes general, în strânsă legătură cu bugetul asigurărilor sociale de stat și cu necesitatea asigurării stabilității acestuia, impunând caselor teritoriale de pensii o conduită determinată, de la care acestea nu se pot abate, în sensul de a acorda/a recupera sumele rezultate în urma revizuirii pensiei, în cadrul termenului general de prescripție, calculat regresiv de la data constatării diferențelor. ... 84. Ipoteza normei, respectiv condițiile și împrejurările în care aceasta se aplică, precum și categoriile de subiecte de drept cărora li se adresează, elemente care configurează părțile și conținutul raportului juridic de drept substanțial la care norma dă naștere, rezultă din coroborarea alin. (1) și (2) ale art. 107 din Legea nr. 263/2010. ... 85. Astfel, în alin. (2) al art. 107 se statuează explicit că sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor. ... 86. Prin excepție de la regula înscrisă în alin. (2) , alin. (2^1) al aceluiași articol stabilește că, în cazul în care revizuirea este impusă de existența unei erori materiale, de calcul sau a oricărei greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare și redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, acordarea sumelor rezultate în urma revizuirii de către casa teritorială de pensii competentă are loc fără aplicarea termenului general de prescripție. ... 87. Prin urmare, în ipoteza în care se impune revizuirea pensiei în sensul majorării cuantumului acesteia, raportul juridic civil abstract cuprinde dreptul pensionarului de a obține diferențele rezultate în urma revizuirii și obligația corelativă a casei teritoriale de pensii de a plăti sumele respective, înăuntrul termenului general de prescripție sau fără aplicarea acestuia, în raport cu motivele care justifică revizuirea. ... 88. Alin. (2) alart. 107 din Legea nr. 263/2010 nu conține o normă de trimitere, în sensul prevederilor art. 16 alin. (1) teza finală din Legea nr. 24/2000, întrucât nu indică un text de lege cu care să se întregească, ci folosește sintagma „termenul general de prescripție“ exclusiv cu scopul de a determina întinderea efectelor revizuirii, respectiv a dreptului subiectiv și a obligației corelative care intră în conținutul raportului juridic născut din dispoziția legală supusă analizei. ... 89. Concluzia care decurge din această constatare este aceea că individualizarea perioadei de timp pentru care pensionarul este îndreptățit să obțină diferențele de pensie constituie o chestiune de drept substanțial care ține de însăși temeinicia dreptului subiectiv afirmat de acesta și care se verifică prin raportare la modul de calcul reglementat expres prin art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, și anume regresiv, cu începere de la data constatării diferențelor. ... 90. Cu alte cuvinte, limita temporală fixată de legiuitor trebuie privită în legătură cu acea componentă a dreptului subiectiv civil care conferă titularului său posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv să aibă o anumită conduită, respectiv să îi acorde diferențele rezultate în urma revizuirii pensiei pe perioada determinată de lege, și nu în legătură cu dreptul la revizuirea pensiei, care este imprescriptibil, ori cu dreptul material la acțiune. ... 91. Împrejurarea că legiuitorul nu a prevăzut o durată fixă a termenului, ci a înțeles să facă trimitere pentru determinarea acestuia la noțiunea de „termen general de prescripție“ nu schimbă această concluzie, față de câmpul de aplicare a normei și destinatarii acesteia. ... 92. Astfel, raportat la faptul că în procedura administrativă derulată în fața caselor teritoriale de pensii în legătură cu aplicarea art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu sunt incidente dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la regimul invocării excepțiilor procesuale în cursul procesului civil, casele teritoriale de pensii competente trebuie să ducă la îndeplinire obligația ce le revine în temeiul prevederilor alin. (2) al aceluiași articol, în coordonatele trasate în mod imperativ de legiuitor, prin acordarea din oficiu a diferențelor rezultate în urma revizuirii pensiei, în cadrul termenului general de prescripție, calculat regresiv de la data constatării acestora. ... 93. Aducerea în fața instanțelor judecătorești a raportului juridic de drept substanțial născut din prevederile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative emise de casele teritoriale de pensii în legătură cu incidența acestor dispoziții, nu determină reconfigurarea acestuia din perspectiva întinderii drepturilor și obligațiilor care intră în conținutul său și, ca atare, nu schimbă natura juridică a termenului prevăzut de legiuitor, din termen care intră în conținutul dreptului subiectiv recunoscut pensionarului, pe care îl caracterizează sub aspectul întinderii sale, în termen care marchează stingerea dreptului material la acțiune. ... 94. O consecință a acestei calificări este aceea că apărarea prin care se invocă nerespectarea dispozițiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva perioadei pentru care se solicită acordarea diferențelor de pensie nu îmbracă forma unei excepții de fond, ca apărare procedurală strâns legată de dreptul la acțiune, ci reprezintă o apărare de fond prin care se pune în discuție îndeplinirea condiției de exercitare a acțiunii civile privind afirmarea unui drept, astfel încât regimul juridic al invocării prescripției dreptului material la acțiune nu prezintă relevanță. ... 95. Întrucât practica judiciară anexată prezentei sesizări relevă faptul că, în mod izolat, instanțele judecătorești soluționează pe fond cereri întemeiate pe dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, adresate în mod direct acestora, în absența parcurgerii procedurii administrative în fața caselor teritoriale de pensii, se reține că și într-o astfel de situație analiza temeiniciei capătului de cerere în pretenții nu poate avea loc decât în același cadru în care o solicitare similară ar fi soluționată în procedura administrativă. ... 96. Cu alte cuvinte, chiar și atunci când nu exercită controlul de legalitate asupra actului administrativ emis de casa teritorială de pensii, instanțele judecătorești nu pot acorda mai mult decât o pot face înseși casele teritoriale de pensii în procedura administrativă, întrucât ar nesocoti caracterul imperativ al normei supuse interpretării. ... 97. Cu referire la interpretarea avansată de o parte a practicii judiciare, în sensul că art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 face trimitere la regimul general al prescripției, se observă că aceasta înlătură distincția operată prin dispozițiile alin. (2^1) al aceluiași articol, în sensul că, în funcție de conduita procesuală a casei teritoriale de pensii, care omite să invoce excepția corespunzătoare, în condițiile art. 2.512 din Codul civil raportat la art. 247 alin. (2) din Codul de procedură civilă, se ajunge la situația acordării în instanță a diferențelor rezultate în urma revizuirii, fără aplicarea termenului general de prescripție, în toate cazurile, deși o astfel de ipoteză este exclusă în procedura administrativă derulată în fața caselor teritoriale de pensii. ... 98. Or, o astfel de situație nu este admisibilă, întrucât norma juridică trebuie să primească aceeași interpretare, indiferent că aceasta este aplicată într-o procedură administrativă, de către un organ care nu îndeplinește o funcție jurisdicțională, sau de către o instanță judecătorească. ... ...