Decizia CCR nr. 152/2017Punctul 6

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorilor excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, susținând, în principal, încălcarea art. 52 alin. (2) și art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituție. Astfel, arată că prevederile legale criticate care instituie reguli de procedură privind accesul părților la actele dosarului de investigație și care, prin conținutul lor, țin de domeniul legii organice, încalcă dispozițiile art. 52 alin. (2) din Constituție, deoarece nu au fost reglementate pe calea unei legi organice, ci prin ordonanță a Guvernului. Susține, așadar, că Guvernul a legiferat într-o materie în care competența revenea în exclusivitate Parlamentului, aspect semnalat și de Consiliul Legislativ. Acest viciu de neconstituționalitate extrinsecă care afectează ordonanța criticată se răsfrânge și asupra legii de aprobare. De asemenea, susține că Decizia Curții Constituționale nr. 622 din 13 octombrie 2016 nu este aplicabilă în cauză de față. Stabilirea și modificarea condițiilor de cvorum pentru luarea deciziilor de către Consiliul Concurenței țin de domeniul legii organice, astfel încât reglementările care nu au acest caracter sunt neconstituționale. În final, susține că, în contradicție cu art. 115 alin. (4) din Constituție, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 a fost adoptată doar pentru acoperirea unor vicii de neconstituționalitate deja existente în legislație, fără a exista o situație extraordinară și fără a fi îndeplinite exigențele normei constituționale evocate. Invocă aspecte din activitatea Consiliului Concurenței, astfel cum rezultă din rapoartele anuale de activitate ale acestei autorități publice. Depune note scrise. ...