Decizia CCR nr. 68/2017Paragraful 119

115. În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea reţine că aceasta sancţionează fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid de a-şi folosi influenţă sau autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Pentru considerentele arătate mai sus, tocmai datorită caracterului de generalitate al unei legi sau ordonanţe, "folosul" din textul incriminator are în vedere alte ipoteze şi nicidecum "beneficiul" obţinut de o persoană ca urmare a adoptării unui act normativ, astfel că acesta nu poate fi în niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infracţiuni şi astfel nu poate determina răspunderea penală.