Decizia CCR nr. 63/2017Paragraful 15

13. În continuare, preşedintele Curţii Constituţionale dă cuvântul reprezentantului Preşedintelui României, autor al sesizării în Dosarul nr. 359E/2017, care face precizarea că aspectele învederate instanţei constituţionale cu privire la conflictul juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea legiuitoare constituie critici formulate din perspectiva competenţei autorităţii care a legiferat, iar nu critici de neconstituţionalitate a actului normativ în sine. Astfel, Guvernul are competenţa plenară de reglementare secundară, inerentă activităţii executive. Legiferarea primară delegată se poate realiza doar în condiţiile prevăzute de Constituţie, în temeiul unei legi de abilitare adoptate de Parlament sau în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, dacă există o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Legiferarea delegată se realizează sub control parlamentar şi este expresia unei competenţe de atribuire, excepţionale. Din analiza modalităţii de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 nu rezultă respectarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât Guvernul nu a justificat îndeplinirea cerinţelor constituţionale referitoare la competenţa sa de legiferare primară.