Decizia CCR nr. 63/2017Paragraful 121

111. Aşadar, în ceea ce priveşte autoritatea judecătorească, conduita conformă Constituţiei transpare din cele statuate mai sus, şi anume exercitarea competenţelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat şi, deci, abţinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice. Aceasta cu atât mai mult cu cât în sarcina magistraţilor subzistă obligaţia de rezervă, care exprimă o sinteză a principiilor generale ale deontologiei profesiei (independenţă, imparţialitate, integritate). Mai mult, aşa cum Curtea a statuat în Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 21 decembrie 2014, "apărarea independenţei justiţiei nu se poate realiza decât în cadrul prevăzut de Constituţie, deci cu respectarea tuturor drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei. Protejarea acestei valori constituţionale nu poate afecta existenţa altor drepturi şi libertăţi, exercitate cu bună-credinţă, în cadrul limitelor consacrate de normele constituţionale" (paragraful 44).