Decizia CCR nr. 51/2017Punctul 8

8. Judecătoria Braşov opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că autoarea excepţiei este nemulţumită, întrucât calea de atac a revizuirii nu poate fi promovată împotriva încheierilor pronunţate în procedura prevăzută de dispoziţiile art. 340-341 din Codul de procedură penală. Reţine că instanţa de control constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor din reglementarea anterioară, respectiv art. 394 raportat la art. 278^1 din Codul de procedură penală din 1968, prin deciziile nr. 324 din 18 aprilie 2006, nr. 234 din 20 martie 2007 şi nr. 17 din 15 ianuarie 2008 şi, în toate cazurile, excepţiile de neconstituţionalitate au fost respinse. Reţine, totodată, că instanţa de control constituţional s-a pronunţat şi cu privire la normele procesual penale în vigoare referitoare la revizuire prin Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, respingând, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate. Judecătorul de cameră preliminară reţine, în continuare, că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, reglementată de art. 452 din Codul de procedură penală, care prevede hotărârile supuse revizuirii, şi de art. 453 din acelaşi cod, unde se prevăd în mod expres şi limitativ cazurile în care aceasta poate fi exercitată. Consideră că legiferarea normelor procesual penale precitate s-a realizat în baza prerogativelor date de Constituţie legiuitorului, prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, conform cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.“. Apreciază că normele procesual penale criticate nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi, întrucât nu conferă avantaje şi nici nu presupun discriminări în aplicarea sa, fiecare persoană care se află în aceeaşi situaţie juridică beneficiind, în mod egal, de dispoziţiile textelor precitate. Consideră că nu se aduce atingere nici liberului acces la justiţie, întrucât conţinutul dreptului presupune că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate. Împrejurarea că acest drept este supus unei condiţionări prin reglementarea de către legiuitor, care are competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti - în speţă a cazurilor în care poate fi promovată revizuirea, este în acord cu textul constituţional, întrucât, reglementând o cale de atac extraordinară împotriva hotărârilor judecătoreşti, nu îngrădeşte, ci permite liberul acces la justiţie, în anumite condiţii. ...