Decizia ÎCCJ nr. 43/2025 (HP)Punctul II

II. Dispozițiile legale supuse interpretării Codul de procedură penală + Articolul 3 Separarea funcțiilor judiciare (1) În procesul penal se exercită următoarele funcții judiciare: a) funcția de urmărire penală; ... b) funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; ... c) funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată; ... d) funcția de judecată. ... (2) Funcțiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel. (3) În desfășurarea aceluiași proces penal, exercitarea unei funcții judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare, cu excepția celei prevăzute la alin. (1) lit. c) , care este compatibilă cu funcția de judecată, mai puțin când se dispune începerea judecății potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) . (4) În exercitarea funcției de urmărire penală, procurorul și organele de cercetare penală strâng probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată. (5) Asupra actelor și măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuții în acest sens, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. (6) Asupra legalității actului de trimitere în judecată și probelor pe care se bazează acesta, precum și asupra legalității soluțiilor de netrimitere în judecată se pronunță judecătorul de cameră preliminară, în condițiile legii. (7) Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite. + Articolul 53 Competența judecătorului de drepturi și libertăți Judecătorul de drepturi și libertăți este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia, soluționează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind: a) măsurile preventive; ... b) măsurile asigurătorii; ... c) măsurile de siguranță cu caracter provizoriu; ... d) actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege; ... e) încuviințarea perchezițiilor, a folosirii metodelor și tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; ... f) procedura audierii anticipate; ... g) alte situații expres prevăzute de lege. ... + Articolul 54 Competența judecătorului de cameră preliminară Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia: a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; ... b) verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; ... c) soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; ... d) soluționează alte situații expres prevăzute de lege. ... + Secţiunea a 6-a Incompatibilitatea și strămutarea + Articolul 64 Incompatibilitatea judecătorului (1) Judecătorul este incompatibil dacă: a) a fost reprezentant sau avocat al unei părți ori al unui subiect procesual principal, chiar și în altă cauză; ... b) este rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre părți, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora; ... c) a fost expert sau martor, în cauză; ... d) este tutore sau curator al unei părți sau al unui subiect procesual principal; ... e) a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfășurată în fața unui judecător sau a unei instanțe de judecată; ... f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. ... (2) Nu pot face parte din același complet de judecată judecătorii care sunt soți, rude sau afini între ei, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal. (3) Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desființarea ori casarea hotărârii. (4) Judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa, în aceeași cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac. (5) Judecătorul care a participat la soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate participa, în aceeași cauză, la judecata în fond sau în căile de atac. (6) Judecătorul care s-a pronunțat cu privire la o măsură supusă contestației nu poate participa la soluționarea contestației. + Titlul II Camera preliminară + Articolul 34^2 Obiectul procedurii în camera preliminară Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. + Capitolul I^1 Contestația privind durata procesului penal + Articolul 488^1 Introducerea contestației (1) Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, se poate face contestație, solicitându-se accelerarea procedurii. (...) + Articolul 488^2 Competența de soluționare (1) Competența de soluționare a contestației aparține după cum urmează: a) în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță; ... b) în cauzele penale aflate în cursul judecății sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare, instanței ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza. ... (2) Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestația se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, competența de soluționare a contestației aparține unui alt complet din cadrul aceleiași secții. ...