Decizia CCR nr. 709/2016Paragraful 23

17. Analizând constituţionalitatea dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 coroborat cu dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din aceeaşi lege, Curtea, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 aprilie 2013, a reţinut că suspendarea plăţii pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere raţiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parţială. Faptul că o persoană care se angajează va avea un salariu cel puţin la nivelul salariului minim brut pe economie are drept consecinţă lipsirea de raţiune a acordării în continuare a pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale. Aceasta reprezintă chiar voinţa legiuitorului de a nu acorda pensie anticipată persoanelor angajate, care, în acest mod, îşi asigură resursele materiale necesare traiului. Pe de altă parte, angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale reprezintă un act de voinţă al acesteia în sensul că îşi poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Este lipsit de raţiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a obţinut pensia anticipată. De altfel, plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. Totodată, potrivit art. 64 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă - din oficiu - în pensie pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a considerat că realizarea veniturilor din activităţile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010 nu mai justifică acordarea pensiei anticipate.