Decizia CCR nr. 710/2016Paragraful 22

19. Principala categorie de organe de executare este reprezentată de executorii judecătoreşti şi este reglementată de dispoziţiile Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, care prevăd, în alin. (1) al art. 1, că "Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel". Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public. Art. 627 din Codul de procedură civilă consacră rolul activ al executorului judecătoresc. Astfel, în tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate. Stabilirea principiului rolului activ al executorului judecătoresc este consecinţa faptului că acesta exercită un serviciu public a cărui normală desfăşurare trebuie garantată chiar de către stat, în virtutea obligaţiei generale pozitive reglementate în art. 626 din cod. Conduita prescrisă executorului pentru ca acesta să îşi exercite rolul activ constă în folosirea tuturor mijloacelor admise de lege pentru atingerea scopului urmărit, şi anume realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.