Decizia CCR nr. 683/2016Paragraful 35

27. Astfel cum s-a arătat la paragrafele 24 şi 25 ale prezentei decizii, bugetul Fondului European pentru Pescuit, diminuat cu sumele de bani plătite în mod necuvenit, a fost reîntregit cu o sumă echivalentă suportată din bugetul de stat. Indiferent de faptul că această creanţă rămânea strict aferentă Fondului European pentru Pescuit sau că ea a devenit una naţională, prin reîntregirea Fondului European pentru Pescuit de la bugetul de stat, tratamentul juridic aplicat acestor creanţe este similar în sensul că ele vizează interesele financiare ale Uniunii Europene în România, care beneficiază de un tratament juridic identic, indiferent de programul operaţional în cadrul căruia au fost generate. Astfel, creanţa în cauză este o creanţă bugetară rezultată dintr-o neregulă, ea nepierzându-şi individualitatea prin faptul că a fost preluată la bugetul de stat, definindu-se, în continuare, ca sumă de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora [art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011]. Dacă legiuitorul ar fi dorit să se îndepărteze de la această viziune cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, ar fi trebuit să reglementeze o derogare de la conţinutul normativ al acestuia în raport cu creanţele vizate de legea criticată, aspect pe care nu l-a realizat; în aceste condiţii, creanţele pe care legiuitorul a decis să nu le mai recupereze în temeiul legii criticate sunt, în realitate, astfel cum s-a arătat mai sus, tot creanţe bugetare rezultate dintr-o neregulă în sensul art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 [cu referire la importanţa normelor derogatorii, a se vedea Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 20 ianuarie 2015, paragraful 46].