Decizia ÎCCJ nr. 19/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 33. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au depus hotărâri judecătorești și au exprimat opinii teoretice, care au evidențiat fie existența unor orientări jurisprudențiale diferite, în cazul unora dintre întrebările prealabile, fie existența unei practici unitare în privința altor întrebări. ... 34. Astfel, în ceea ce privește prima întrebare adresată de instanța de trimitere, s-a apreciat că îndreptățirea personalului de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare publice la acordarea sporului de condiții deosebit de periculoase pe durata celor 60 de zile de la încetarea stării de alertă este condiționată de stabilirea prin ordin de către Ministerul Sănătății a unităților sanitare cărora li se aplică acest spor de condiții deosebit de periculoase, condiție ce este întrunită prin nominalizarea pârâtei în anexele nr. 2 ale ordinelor nr. 434/2021 și nr. 1.334/2022, fiind astfel realizat scopul reglementării din art. 6 din Legea nr. 136/2020. ... 35. În privința celei de-a doua întrebări, opiniile au fost diferite. În unele situații s-a apreciat că prevederea unității sanitare în anexele nr. 2 ale ordinelor nr. 434/2021 și nr. 1.334/2022 prezumă absolut îndeplinirea condițiilor pentru acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase. Alte instanțe au opinat că în această situație nu se poate reține existența unei prezumții absolute de îndeplinire a condițiilor pentru acordarea sporului în discuție. ... 36. Cât privește cea de-a treia întrebare prealabilă, practica este cvasiunitară, în sensul că lipsa acordului dintre unitatea sanitară și sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar nu constituie condiția suspensivă până la realizarea căreia dreptul la sporul pentru condiții deosebit de periculoase nu este efectiv, discuțiile dintre partenerii sociali vizând mărimea sporului, nu constituirea dreptului. ... 37. Referitor la cea de-a patra întrebare prealabilă, unele instanțe au apreciat că sporul prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. h) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, coroborat cu articolul unic lit. D din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, nu se poate acorda în situațiile particulare pentru care sunt edictate reglementări specifice, precum este situația cazurilor de risc epidemiologic în care există o reglementare specială, care se aplică acestei situații, neputându-se realiza un cumul de sporuri pentru aceeași situație de risc epidemiologic. ... 38. Dimpotrivă, alte instanțe au opinat că sporul pentru situația de risc epidemiologic poate fi acordat și în lipsa declarării, certificării sau constatării, după caz, a încetării situațiilor de risc epidemiologic și biologic prevăzute la art. 6, dispuse de către structura care a dispus instituirea acestora, în raport cu dispozițiile art. 6 lit. d) și art. 6^1 din Legea nr. 136/2020. ... 39. Și în ce privește cea de-a cincea întrebare s-au formulat două opinii, în sensul că reclamanții sunt/nu sunt îndreptățiți la acordarea sporului pentru situația de risc epidemiologic, în considerarea Ordinului nr. 1.996/2008. ... 40. Opiniile exprimate în legătură cu cea de-a șasea întrebare au fost și ele diferite, în sensul că unele instanțe au apreciat că este posibil cumulul de sporuri, în timp ce altele au opinat că un asemenea cumul nu se poate realiza. ... 41. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică în prezent practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept în discuție. ... ...