Decizia CCR nr. 632/2016Paragraful 24

20. Or, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţională "hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial". În acelaşi sens, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevede că instanţa de contencios constituţional "decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă [...]". Într-o jurisprudenţă constantă, începând cu Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. II/1995 privind înţelesul de "instanţă judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie, Curtea Constituţională a statuat că instanţele judecătoreşti sunt cele astfel denumite de Constituţie. În acest sens, capitolul VI al titlului III din Constituţiei României, consacrat autorităţii judecătoreşti, cuprinde trei secţiuni, după cum urmează: secţiunea 1 - Instanţele judecătoreşti, secţiunea a 2-a - Ministerul Public şi secţiunea a 3-a - Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, este evidentă distincţia pe care legiuitorul constituant a realizat-o între instanţele judecătoreşti, pe de o parte, şi Ministerul Public, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii pe de altă parte.