Decizia CCR nr. 625/2016Punctul 24

24. Doctrina în materie a făcut distincţie, în ceea ce priveşte procedura recuzării, între recuzarea persoanelor care compun „completul“ de judecată, recuzarea persoanelor cu care „se constituie“ completul de judecată şi recuzarea procurorului. În ce priveşte prima categorie s-a arătat că prin noţiunea de „complet“ legiuitorul a avut în vedere judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară şi judecătorul/ judecătorii care fac parte din completele de judecată (deci persoanele care pronunţă soluţia în cauză). În ce priveşte cea dea doua categorie s-a arătat că aceasta vizează fie recuzarea magistratului-asistent, fie recuzarea grefierului (a se vedea Nicolae Volonciu şi alţii, Noul Cod de procedură penală, comentat, Editura Hamangiu, 2014, pag.168-170). Atât pentru prima, cât şi pentru cea de-a doua categorie de persoane recuzabile, legiuitorul a conferit competenţa de a da dezlegare unui astfel de incident unui alt judecător de la aceeaşi instanţă (dacă recuzarea vizează judecătorul de drepturi şi libertăţi ori judecătorul de cameră preliminară), unui alt complet de judecată (dacă recuzarea vizează judecătorul care face parte din complet), completului de judecată însuşi (dacă recuzarea vizează magistratul-asistent) şi judecătorului de drepturi şi libertăţi/ judecătorului de cameră preliminară/completului de judecată însuşi, în funcţie de faza sau etapa procesuală în care a fost invocat incidentul (dacă recuzarea vizează grefierul). Este firesc ca, în privinţa acestor două categorii de persoane recuzabile, competenţa de soluţionare a cererii de recuzare să revină unui judecător, întrucât judecătorii, magistraţii-asistenţi şi grefierii aparţin, din punct de vedere administrativ, instanţelor judecătoreşti [art. 4 alin. (2) şi art. 55^1 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 30 noiembrie 2005, şi art. 41 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015]. Totodată, activitatea personalului auxiliar de specialitate care funcţionează în cadrul instanţelor este supusă controlului ierarhic (art. 43 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti), prim-magistratul-asistent este subordonat preşedintelui şi în coordonarea vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar magistraţii-asistenţi-şefi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt subordonaţi ierarhic preşedinţilor de secţii [art. 49 alin. (1) şi art. 50 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie]. ...