Decizia CCR nr. 625/2016Punctul 24

24. Din această perspectivă, Curtea observă că vechea reglementare prevedea că recuzarea persoanelor care determină constituirea instanţei - procurorul, magistratul-asistent, grefierul - se soluţionează de un alt complet, în şedinţă secretă, deci de către un judecător. Spre deosebire de această măsură legislativă, noile dispoziţii procesual penale fac o distincţie în cadrul procedurii de soluţionare a recuzării persoanelor care determină constituirea instanţei, în funcţie de calitatea pe care acestea o îndeplinesc. Astfel, potrivit art. 68 alin. (3) din Codul de procedură penală, recuzarea magistratului-asistent se soluţionează de completul de judecată, iar potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, recuzarea grefierului se soluţionează de judecătorul de drepturi şi libertăţi, de judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de completul de judecată. În ceea ce priveşte recuzarea procurorului, Curtea reţine că noile dispoziţii procesual penale nu disting între procedura soluţionării cererii de recuzare a procurorului în funcţie de momentul formulării acesteia. Astfel, dispoziţiile art. 70 din Codul de procedură penală reglementează, fără a distinge, procedura soluţionării cererii de recuzare a procurorului atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii. Potrivit dispoziţiilor de lege precitate, în tot cursul procesului penal, asupra recuzării procurorului se pronunţă procurorul ierarhic superior, cererea de recuzare adresându-se acestuia, sub sancţiunea inadmisibilităţii. Procurorul ierarhic superior soluţionează cererea în 48 de ore, pronunţând o ordonanţă care nu este supusă niciunei căi de atac. ...