Decizia CCR nr. 623/2016Paragraful 41

40. Legea nr. 77/2016 restrânge dreptul de proprietate şi libertatea contractuală a creditorilor fără a exista vreuna din justificările/premisele cuprinse la art. 53 din Constituţie. În prezent, nimic nu împiedică părţile unui contract de credit ca, la momentul intrării în raporturi contractuale, să agreeze că darea în plată va fi una dintre modalităţile de executare a obligaţiei principale a debitorului, respectiv de restituire a banilor împrumutaţi. Codul civil prevede instituţia dării în plată, rămânând doar ca un atare remediu să fie preluat în viitor în contractele dintre părţi în spiritul directivelor europene privind protecţia consumatorilor. În plus, faţă de darea în plată, dreptul comun (dreptul civil), dar şi dreptul special (dreptul de protecţie al consumatorilor) prevăd şi remedii alternative pentru ipotezele în care dezechilibre contractuale intervenite pentru cauze intrinseci sau extrinseci contractului au dus la pierderea utilităţii acestuia faţă de una dintre părţi. Un astfel de remediu este, de pildă, instituţia impreviziunii din dreptul civil, însă, acesteia i se adaugă şi multiplele remedii speciale consumeriste (renegocierea, reformularea contractelor prin introducerea unei clauze speciale cu conţinut adecvat stingerii obligaţiei privind darea în plată etc).