Decizia ÎCCJ nr. 105/2024 (HP)Punctul XI.2

XI.2. Asupra fondului sesizării cu privire la cea de-a doua întrebare 87. Potrivit art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017: (1) Pentru asigurarea condițiilor de îndeplinire a misiunilor specifice instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională, în raport cu standardele de performanță profesională, personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalului civil li se poate acorda titlul de specialist de clasă/domeniu funcțional. (2) Titlul de specialist de clasă/domeniu funcțional este ierarhizat, în ordinea crescătoare a calificării, pe trei niveluri: clasa a 3-a, clasa a 2-a, clasa 1. Acesta se obține/menține potrivit condițiilor, criteriilor și standardelor de performanță stabilite pentru clasa respectivă, prin ordin al ordonatorului principal de credite. (3) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalul civil, pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcțional deținute în specialitate, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 2,5%, 5%, respectiv 7,5%, corespunzător clasei a 3-a, clasei a 2-a sau clasei 1. (4) Specialitățile, condițiile de acordare și de retragere a titlului de specialist de clasă/domeniu funcțional, retrogradarea dintr-o clasă superioară într-una inferioară, criteriile și standardele de performanță se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite. ... 88. Se reține că esența dezlegării problemei de drept vizate de întrebare este aceea de a stabili dacă dreptul reclamantului de a beneficia de majorarea salarială pentru deținătorul titlului de specialist de clasă este prevăzut cu suficientă claritate și precizie în conținutul art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 și dacă acesta este un drept necondiționat, a cărui acordare nu impune măsuri complementare de executare sau aplicare, măsuri care să facă indispensabilă, pentru recunoașterea sa, adoptarea de norme metodologice. ... 89. Acest tip de raționament a fost utilizat inclusiv în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificare a practicii judiciare (Decizia de recurs în interesul legii nr. 20 din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 16 decembrie 2009, Decizia de recurs în interesul legii nr. 9 din 29 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 iulie 2023, Decizia pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nr. 72 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1158 din 6 decembrie 2021). ... 90. Făcând această analiză în speța de față, se constată că, în lipsa cadrului funcțional de acordare a titlului de specialist de clasă/domeniu funcțional, dispozițiile art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 nu au condus la nașterea unui veritabil drept la majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/ salariului de bază pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcțional deținute în specialitate. ... 91. De altfel, sintagma folosită de legiuitor „li se poate acorda“ evidențiază caracterul virtual al dreptului în discuție, în sensul că nu este obligatoriu ca tuturor destinatarilor normei juridice să le fie conferit titlul de specialist de clasă/domeniu funcțional. ... 92. Se constată că prerogativa de a stabili condițiile în care respectivii destinatari vor primi acest titlu și momentul de la care ar urma să le fie acordat aparțin ordonatorului de credite. ... 93. Altfel spus, întrucât prin legea-cadru nu i-a fost impusă obligația adoptării reglementării secundare într-un anumit termen, administrația beneficiază de o putere discreționară largă, putând aprecia, în funcție de interesul general și de relațiile sociale concrete, asupra oportunității de a adopta ordinul. ... 94. Este vorba, așadar, de o vocație la acordarea unei astfel de majorări care lasă în sarcina legiuitorului secundar stabilirea specialităților, a condițiilor de acordare, criteriilor și standardelor de performanță, operațiune ce presupune, din partea ordonatorului de credite, analize specifice relative la activitatea propriu-zisă a unei categorii de funcționari, dar și la resursele financiare necesare acordării acestui drept. ... 95. Acordarea acestui drept pentru perioada anterioară intrării în vigoare a normelor secundare nu este posibilă, întrucât, așa cum statuează art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată (principiul fiind preluat și de art. 6 din Codul civil): „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. În condițiile în care dreptul de creanță nu era născut anterior intrării în vigoare a normelor secundare, el nu se putea naște retroactiv în momentul adoptării acestora. ... 96. Nu poate fi avută în vedere nici încălcarea prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, în lipsa nominalizării specialităților, a condițiilor de acordare, a criteriilor și a standardelor de performanță, drepturile salariale în discuție nu au o suficientă bază în dreptul intern. Așadar, nu se poate vorbi de existența unui bun și nici a unei speranțe legitime în patrimoniul salariatului, așa cum au fost acestea definite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 97. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că dreptul de a primi majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcțional deținute în specialitate este condiționat de adoptarea normelor secundare, în aplicarea și executarea legii, fără de care dreptul nu ar putea fi acordat. ... 98. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...