Decizia CCR nr. 575/2016Paragraful 11

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece modificarea termenului vizat de text în sensul diminuării sale a reprezentat una dintre măsurile prin care legiuitorul şi-a propus să implementeze un mecanism menit să protejeze asiguraţii de o eventuală incapacitate de plată de către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a drepturilor decontate din acest fond, măsuri impuse de "presiunile financiare exercitate asupra Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, determinate de creşterea cheltuielilor şi a numărului beneficiarilor de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, nedublată însă de o creştere proporţională a veniturilor realizate din sumele reprezentând contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii", precum şi de "insuficienţa sumelor alocate în cadrul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, asupra căruia în ultimii ani s-a exercitat o presiune din ce în ce mai crescută a sumelor decontate beneficiarilor de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. Drept urmare, nu poate fi reţinută critica expusă, ci, dimpotrivă, din text rezultă că statul şi-a îndeplinit rolul constituţional de a garanta cetăţenilor săi dreptul la ocrotirea sănătăţii. Referitor la art. 41, art. 44 şi art. 45 din Constituţie, arată că, din expunerea autoarei excepţiei, nu rezultă care sunt motivele pentru care consideră că aceste texte sunt încălcate prin prevederile de lege criticate, or Curtea nu se poate substitui autoarei excepţiei în motivarea criticii. În ceea ce priveşte art. 53, art. 56 şi art. 139 alin. (3) din Constituţie, apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză.