Decizia CCR nr. 502/2016Paragraful 17

13. Se apreciază că prevederile art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 360/2002 sunt neconstituţionale întrucât, prin tehnica legislativă folosită, legiuitorul le-a atribuit un caracter incomplet, neclar şi lipsit de previzibilitate, iar acestea nu oferă standarde suficiente de respectare a principiului potrivit căruia drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme şi sunt garantate. Din acestea nu rezultă cine anume efectuează evaluarea anuală a poliţiştilor, ceea ce a conferit puterii executive posibilitatea de a reglementa ulterior prin ordin cu privire la această persoană, contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (3) -(5) , art. 30 şi art. 31 din Constituţie. De asemenea, textul nu stabileşte nici eventualele competenţe profesionale ale celui care face evaluarea. Nu sunt stabilite termene, limite, criterii de acordare a calificativelor evaluării. Reglementarea unei proceduri în care nu este nominalizată "entitatea" care face evaluarea aduce atingere şi dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie deoarece se reglementează lacunar cu privire la poliţişti, care sunt funcţionari publici cu statut special. Evaluarea profesională a poliţistului însumează activităţi ce pătrund în sfera vieţii sale private, precum evaluarea însuşirilor fizice, psihice şi intelectuale, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 8 din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sunt invocate considerentele referitoare la previzibilitate reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 8 iunie 2006, pronunţată în Cauza Lupşa împotriva României, şi în Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României.