Decizia ÎCCJ nr. 104/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1. Asupra admisibilității sesizărilor 100. Premergător analizării în fond a problemelor de drept supuse dezbaterii este necesară verificarea regularității sesizărilor conexate, urmând a se stabili în ce măsură sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru declanșarea mecanismului de interpretare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 101. Temeiul sesizărilor deduse analizei este reprezentat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii sau plății drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice ori în materia stabilirii sau plății drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal. Ordonanța menționată conține norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 102. În privința domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 stabilește că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 103. Condițiile de admisibilitate a sesizării sunt reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanța menționată, conform cărora „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 104. Totodată, sunt relevante dispozițiile cuprinse la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu normele generale cuprinse la art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 105. În raport cu cele arătate rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 106. În legătură cu cerința de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept este necesar a se efectua câteva sublinieri prealabile în sensul că trebuie avute în vedere criteriile stabilite în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru determinarea înțelesului acestei noțiuni, fiind relevant că, sub acest aspect, prevederile speciale cuprinse în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu derogă de la norma generală cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, ambele dispoziții legale făcând referire la existența unei chestiuni de drept. ... 107. Așa fiind, în mod constant instanța supremă a stabilit că existența unei chestiuni de drept implică existența unei probleme juridice reale și esențiale, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei de către instanța de trimitere, problemă identificată ca fiind dificil a fi rezolvată în considerarea fie a conținutului neclar ori incomplet al normelor de drept aplicabile raportului juridic dedus judecății, fie a caracterului complex al acestora, fie a înțelesului diferit ce poate fi primit ca urmare a multiplelor modificări aduse de către legiuitor. O chestiune de drept aptă să primească o interpretare în mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile este reprezentată de o problemă care prezintă riscul de a genera o practică judiciară neunitară și care necesită astfel intervenția instanței supreme în scopul înlăturării incertitudinii care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 108. În jurisprudența instanței supreme, în legătură cu această cerință de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, s-a statuat că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019; Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 6 martie 2023; Decizia nr. 35 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 4 iulie 2024). ... 109. Pentru a se reține îndeplinirea cerinței privind existența unei veritabile chestiuni de drept este necesar a se verifica premisele acesteia. Pe de o parte, trebuie identificată existența unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu, deoarece nelămuririle care vizează aplicarea legii sau care reprezintă aspecte de fapt nu pot primi o dezlegare de principiu în cadrul acestui mecanism, iar, pe de altă parte, chestiunea de drept pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege și a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct și efectiv procesul. ... 110. Procedând la verificarea îndeplinirii cerințelor legale anterior menționate, se constată că sesizările înregistrate cu nr. 2.013/1/2024, nr. 2.047/1/2024 și nr. 2.391/1/2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept întrunesc în mod cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în timp ce Sesizarea înregistrată cu nr. 2.023/1/2024 nu realizează îndeplinirea tuturor cerințelor legale pentru a permite declanșarea mecanismului prevăzut de lege pentru preîntâmpinarea apariției unei practici judiciare neunitare la nivel național, astfel cum se va argumenta în continuare. ... 111. Referitor la sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.013/1/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se constată că aceasta a fost formulată în Dosarul nr. 2.759/118/2024 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, având ca obiect cererea de chemare în judecată prin care reclamanta, în calitate de personal plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, a solicitat, în esență, obligarea pârâtului comisariatul regional pentru protecția consumatorilor la acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare în procent de 15%, în temeiul art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 27 noiembrie 2019. ... 112. Observând obiectul litigiului dedus judecății, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece reclamanta intră în categoria personalului plătit din fondurile publice și, prin demersul său procesual, urmărește plata unor drepturi salariale, astfel încât prima cerință de admisibilitate este îndeplinită. ... 113. De asemenea, este realizată a doua cerință menționată, deoarece sesizarea emană de la Tribunalul Constanța - Secția I civilă, instanță învestită cu soluționarea litigiului de muncă în primă instanță. ... 114. A treia condiție referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, este îndeplinită, constatându-se că instanța de trimitere este preocupată de primirea unui răspuns în legătură cu includerea în condițiile de acordare a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare pentru personalul plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, în temeiul art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, a dispozițiilor legale cuprinse în art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, acte normative prin care legiuitorul a stabilit, succesiv, un plafon al cuantumului sporurilor prin raportare la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, începând cu luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 115. Problema semnalată de instanța de trimitere reprezintă o chestiune de drept, deoarece privește condițiile legale de acordare a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, ca element al salariului, în temeiul art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, în raport cu incidența plafonului stabilit de actele normative adoptate ulterior, anual, prin care legiuitorul a înțeles să limiteze cuantumul sporurilor acordate la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. ... 116. Această problemă juridică este una cu un grad de dificultate suficient de ridicat pentru a justifica intervenția instanței supreme în mecanismul procedurii prealabile în scopul preîntâmpinării apariției unei practici judiciare neunitare. În acest sens prezintă relevanță faptul că normele juridice în discuție reprezintă reglementări nou-intrate în vigoare, că Legea-cadru nr. 153/2017 a cunoscut o aplicare etapizată în timp, conform art. 38, și că anual au fost adoptate acte normative care conțin măsuri cu privire la salarizarea personalului bugetar, considerate necesare pentru a fundamenta strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2023 a bugetului de stat. Prin urmare, este necesar a se realiza o interpretare corelată a dispozițiilor generale cuprinse în legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a dispozițiilor legale cuprinse în actele normative anuale cuprinzând măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice. ... 117. De altfel, dificultatea problemei de drept supuse analizei rezultă din riscul formării unei jurisprudențe neunitare, risc ce se conturează în raport cu opiniile exprimate de curțile de apel, fiind înaintate hotărâri judecătorești care reflectă fie aplicabilitatea plafonării succesive stabilite prin actele normative adoptate anual, fie inaplicabilitatea acestei plafonări. ... 118. Așadar, prin sesizarea analizată se ridică o problemă de drept veritabilă, suficient de dificilă pentru a justifica declanșarea mecanismului de interpretare prevăzut de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborate cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 119. Totodată, problema sesizată prezintă legătură cu modul de soluționare a cauzei deduse judecății, întrucât, în funcție de stabilirea includerii sau neincluderii plafonului prevăzut de dispozițiile legale menționate în condițiile de acordare a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, instanța de trimitere va putea dezlega raportul juridic litigios și va stabili în ce măsură drepturile salariale pretinse de reclamantă sunt sau nu cuvenite acesteia, în condițiile în care datele speței relevă faptul că salariatei nu i s-a recunoscut sporul menționat pentru motivul că, la nivelul biroului în care își desfășoară activitatea, buletinul de expertizare a condițiilor de muncă a fost întocmit ulterior datei de 1 ianuarie 2019. ... 120. Prin urmare, se constată îndeplinirea celei de-a treia condiții de admisibilitate pentru legala învestire a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 121. În fine, ultima cerință de admisibilitate este realizată, din moment ce aspectele supuse dezlegării nu au făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 122. Se impune o precizare în sensul că, prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că: pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Se constată astfel că, prin această decizie, instanța supremă nu a statuat asupra aceleiași chestiuni de drept, în integralitatea sa, deoarece, pe de o parte, a avut de analizat o problemă de drept distinctă, legată de aplicabilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 pentru personalul care a atins nivelul grilei de salarizare din anul 2022, problemă care nu este ridicată în prezenta sesizare, iar, pe de altă parte, a reținut aplicarea plafonului reglementat de art. II din ordonanța menționată, nefiind sesizată cu chestiunea de drept legată de incidența dispozițiilor legale similare emise anterior. ... 123. Toate aceste considerente sunt suficiente pentru a reține îndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în privința Sesizării înregistrate cu nr. 2.013/1/2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 124. Referitor la sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.391/1/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se constată că aceasta a fost formulată în Dosarul nr. 1.833/85/2023 al Tribunalului Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici, în cadrul căruia reclamanții, încadrați în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, urmăresc să obțină obligarea pârâtului comisariatul regional pentru protecția consumatorilor la acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare în procent de 15%, în temeiul art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, retroactiv pe ultimii 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată și pentru viitor. ... 125. Deși întrebarea adresată de instanța de trimitere se referă la incidența dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în ipoteza în care, în cadrul unei instituții publice, nu au fost acordate deloc sporuri pentru condiții vătămătoare până la sfârșitul anului 2018, și la recunoașterea dreptului funcționarilor publici și al personalului contractual la plata sporului pentru condiții vătămătoare începând cu anii ulteriori anului 2018, se constată că problema de drept este similară celei anterior menționate. Aceasta deoarece din datele speței rezultă necesitatea de a se stabili în ce măsură condițiile de acordare a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, includ sau nu plafonul stabilit succesiv prin actele normative anuale care conțin măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, prin raportare la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, începând cu decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Se impune astfel reformularea întrebării de o manieră identică celei exprimate prin prima sesizare. ... 126. Constatând că obiectul cauzei este unul care se referă la plata unor drepturi salariale din fonduri publice, că sesizarea emană de la completul învestit cu judecarea în primă instanță a litigiului privind funcționarii publici, că problema de drept este una dificilă și aptă să conducă la dezlegarea cauzei, că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu este învestită cu un recurs în interesul legii în curs de soluționare, fiind pe deplin valabile argumentele expuse mai sus cu prilejul analizării primei sesizări, rezultă că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 127. Referitor la sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.047/1/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se constată că aceasta a fost formulată în Dosarul nr. 4.744/107/2023 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect cererea de chemare în judecată prin care reclamanta, în calitate de personal plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, a solicitat, în esență, anularea unui act administrativ emis de primarul municipiului Alba Iulia prin care s-a dispus revocarea dispoziției de acordare a unei sume de bani reprezentând sporul de 15% din salariul de bază acordat persoanelor încadrate în grad de handicap grav sau accentuat pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru, conform art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada 9 aprilie 2021-8 iunie 2023. ... 128. Observând obiectul litigiului dedus judecății, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece reclamanta intră în categoria personalului plătit din fondurile publice și, prin demersul său procesual, urmărește anularea unui act administrativ prin care nu i-a fost recunoscută plata unor drepturi salariale, astfel încât prima cerință de admisibilitate este îndeplinită. ... 129. De asemenea, este realizată cerința referitoare la învestirea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de către un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac. Astfel, sesizarea emană de la Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, instanță învestită cu soluționarea litigiului privind anularea actului administrativ în calea de atac a recursului. ... 130. A treia condiție referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, este îndeplinită, constatându-se că instanța de trimitere este preocupată de primirea unui răspuns în legătură cu includerea în condițiile de acordare a sporului pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat pentru personalul plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, în temeiul art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, a dispozițiilor legale cuprinse în art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, acte normative prin care legiuitorul a stabilit un plafon al cuantumului sporurilor prin raportare la nivelul cuantumului aflat în plată pentru luna decembrie 2020, respectiv decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 131. Argumentele anterior expuse în legătură cu cerința chestiunii de drept, cu prilejul analizei efectuate asupra primei sesizări, sunt pe deplin valabile și în acest caz, în privința condițiilor de acordare a sporului stipulat la art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât, prin sesizarea analizată, se ridică o problemă de drept veritabilă, suficient de dificilă pentru a justifica declanșarea mecanismului procedurii privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 132. Totodată, problema sesizată prezintă legătură cu modul de soluționare a cauzei deduse judecății, întrucât, în funcție de stabilirea includerii sau neincluderii plafonului legal, prevăzut de dispozițiile legale menționate, în condițiile de acordare a sporului pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, instanța de trimitere va putea dezlega raportul juridic litigios și va stabili în ce măsură actul administrativ contestat este unul legal, respectiv în ce măsură drepturile salariale pretinse de reclamantă sunt sau nu cuvenite acesteia, în condițiile în care datele speței relevă faptul că actul administrativ contestat, prin care a fost revocată dispoziția de acordare a sporului menționat pentru perioada 9 aprilie 2021-8 iunie 2023, a avut la bază, printre mai multe motive, incidența prevederilor art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 133. Prin urmare, se constată îndeplinirea celei de-a treia condiții de admisibilitate pentru legala învestire a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 134. În fine, este îndeplinită ultima cerință de admisibilitate, deoarece aspectele supuse dezlegării nu au făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 135. Toate aceste considerente sunt suficiente pentru a reține îndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în privința sesizării înregistrate cu nr. 2.047/1/2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 136. Referitor la sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.023/1/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se constată că aceasta a fost formulată în Dosarul nr. 383/108/2024 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, având ca obiect cererea de chemare în judecată prin care reclamanții, în calitate de personal plătit din fonduri publice încadrați în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, au solicitat, în esență, obligarea pârâtei direcția generală de asistență socială și protecția copilului la acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare în procent de până la 15% din salariul de bază, în temeiul art. 1 alin. (1) din capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 23 ianuarie 2021. ... 137. Observând obiectul litigiului dedus judecății, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece reclamanții intră în categoria personalului plătit din fondurile publice și, prin demersul lor procesual, urmăresc plata unor drepturi salariale, astfel încât prima cerință de admisibilitate este îndeplinită. ... 138. De asemenea, este realizată cerința referitoare la învestirea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de către un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac. Astfel, sesizarea emană de la Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, învestit în primă instanță cu soluționarea litigiului privind funcționarii publici. ... 139. În schimb, nu este îndeplinită a treia condiție referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei. Sub acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de trimitere este preocupată de primirea unui răspuns în legătură cu posibilitatea acordării funcționarilor publici, angajați în cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, a sporului pentru condiții de muncă vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat, în condițiile în care s-ar depăși plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 140. Din observarea încheierii de sesizare se constată că instanța de trimitere nu a argumentat în niciun fel legătura dintre problema de drept sesizată și fondul cauzei, neexpunând motivele pentru care a apreciat că soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, menționând în mod generic faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 141. Completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei s-a limitat la a preciza necesitatea acordării sporurilor astfel încât acestea să se încadreze în sumele aprobate pentru cheltuielile de personal prin bugetul anual, fără a oferi date cu privire la incidența problemei de drept referitoare la depășirea plafonului de 30%, prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare, pretins de către reclamanți. ... 142. Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, rezultă că reclamanții urmăresc să obțină obligarea pârâtei direcția generală de asistență socială și protecția copilului la expertizarea locurilor de muncă și la acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare începând cu data de 23 ianuarie 2021, arătând că încă din 2018 au existat buletine de expertizare care atestau îndreptățirea reclamanților la plata sporului menționat, însă acestea nu au fost puse în aplicare de către pârâtă, care nu a solicitat ordonatorului de credite alocarea fondurilor necesare în acest scop, acestea pierzându-și valabilitatea. ... 143. Partea pârâtă a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, justificând apărarea prin aceea că acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare de muncă era condiționată de încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat prin bugetul anual de venituri și cheltuieli, cu respectarea principiului sustenabilității financiare, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii, făcându-se referire la prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... 144. Din observarea apărărilor formulate de ambele părți se constată că rezolvarea litigiului nu depinde de interpretarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, conform cărora „suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz“. ... 145. Problema de drept semnalată de instanța de trimitere nu are nicio legătură cu fondul cererii deduse judecății, atât timp cât nu s-a învederat vreo apărare în sensul că neacordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare ar fi fost determinată de împrejurarea că s-ar depăși plafonul de 30%, prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 146. Așa fiind, în lipsa oricărei argumentări din partea instanței de trimitere cu privire la existența legăturii de dependență dintre problema juridică invocată și soluționarea în fond a cauzei, văzând înscrisurile anexate prezentei sesizări, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că lămurirea chestiunii de drept indicate de autorul sesizării nu prezintă nicio relevanță pentru soluționarea cererii deduse judecății. ... 147. În acest sens, în practica instanței supreme, s-a stabilit că hotărârea prealabilă trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată de către instanța de trimitere, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului, ceea ce presupune ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 6 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 1 aprilie 2021; Decizia nr. 73 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1123 din 25 noiembrie 2021; Decizia nr. 62 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1173 din 7 decembrie 2022; Decizia nr. 49 din 18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1005 din 6 noiembrie 2023; Decizia nr. 8 din 19 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 14 martie 2024; Decizia nr. 10 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 aprilie 2024; Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024). ... 148. Tot astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că nu este îndeplinită condiția în discuție atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanșată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă (Decizia nr. 63 din 2 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 6 noiembrie 2023), ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se solicită (Decizia nr. 7 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 23 februarie 2023). ... 149. Spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia se rezolvă o problemă de drept controversată, într-o manieră abstractă și generală, în cazul hotărârii prealabile, dezlegarea unei chestiuni de drept este una punctuală, adecvată circumstanțelor speței (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 20 octombrie 2022). ... 150. În cauza de față, în urma analizării înscrisurilor anexate încheierii de sesizare și în lipsa prezentării unor argumente pertinente de către instanța de trimitere, nu rezultă existența unei strânse legături între chestiunea de drept ce face obiectul sesizării și pretenția dedusă judecății, astfel că nu se poate reține îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate pentru declanșarea mecanismului procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 151. De asemenea, nu este îndeplinită nici ultima cerință de admisibilitate, care se referă la faptul că problema de drept menționată în sesizarea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Altfel spus, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi primită, nemaiputând fi soluționată pe fond. ... 152. Procedând la verificarea acestei cerințe de admisibilitate, se constată că instanța supremă a statuat anterior în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea de drept referitoare la limitarea sporurilor în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 153. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 27 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că: în interpretarea unitară a dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la art. 4 și 5 din capitolul VIII secțiunea I din anexa nr. V la aceeași lege, suma sporurilor acordate personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu trebuie să depășească limita prevăzută de art. 25 din aceeași lege, raportată la ordonatorul de credite care stabilește drepturile salariale. ... 154. Ulterior, prin Decizia nr. 3 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 15 februarie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 25 alin. (1) și art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, principiul nediscriminării nu poate fi invocat pentru acordarea sporurilor prevăzute de art. 4 și 5 din capitolul VIII anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 la nivel maxim, dacă astfel s-ar depăși plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din același act normativ. ... 155. Așa fiind, prin deciziile obligatorii anterior menționate, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, instanța supremă a statuat, cu privire la sporurile salariale, în sensul imposibilității depășirii limitei generale de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) din aceeași lege. ... 156. Trebuie precizat că, deși statuările din deciziile anterior evocate au vizat categoria personalului din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, textul de lege supus interpretării este cel al art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, care se află în partea generală a acestei legi, fiind incident în cazul întregului personal plătit din fonduri publice, indiferent de familia ocupațională din care face parte, deci inclusiv în cazul personalului încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, cum este ipoteza sesizării de față. ... 157. Ca atare, interpretarea cu caracter obligatoriu dată art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 se impune a fi respectată inclusiv în procesul în care s-a solicitat lămurirea chestiunii de drept referitoare la incidența plafonului de 30% prevăzut de acest text de lege la acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat, acordat funcționarilor publici angajați în cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului. ... 158. Prin urmare, sesizarea formulată de Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale nu îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la inexistența unei statuări anterioare a instanței supreme asupra chestiunii de drept invocate. ... 159. Toate aceste considerente sunt suficiente pentru a reține neîndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în privința sesizării înregistrate cu nr. 2.023/1/2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că se impune respingerea acesteia, ca inadmisibilă. ... ... X.2. Asupra fondului sesizărilor 160. În urma analizării condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 a rezultat admisibilitatea sesizărilor înregistrate în dosarele nr. 2.013/1/2024, nr. 2.047/1/2024 și nr. 2.391/1/2024 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel încât se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu chestiunilor de drept ce formează obiectul acestor sesizări. ... 161. Astfel cum rezultă din considerentele expuse anterior, sesizările înregistrate cu nr. 2.013/1/2024 și nr. 2.391/1/2024 se referă la aceeași chestiune de drept, respectiv la includerea în condițiile de acordare a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare pentru personalul plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, în temeiul art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, a dispozițiilor legale cuprinse în art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, acte normative prin care legiuitorul a stabilit, succesiv, un plafon al cuantumului sporurilor prin raportare la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, începând cu decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 162. Cu alte cuvinte, este necesar a se stabili în ce măsură dispozițiile generale din legea-cadru a salarizării referitoare la sporul pentru condiții de muncă trebuie aplicate astfel încât să fie corelate cu dispozițiile legale adoptate anual, în intervalul 2019-2023, care conțin măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice și care limitează cuantumul sporurilor la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. ... 163. Pentru justa rezolvare a acestei chestiuni de drept se impune, în prealabil, a se sublinia natura juridică a sporului ca element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal, astfel cum rezultă explicit din definiția legală a acestei noțiuni, cuprinsă în art. 7 lit. i) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 164. Apoi trebuie avute în vedere dispozițiile legale cu caracter general referitoare la modul de stabilire a salariului. În acest sens, art. 12 alin. (1) din legea menționată prevede că salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi și anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite. ... 165. Această normă juridică reprezintă o transpunere a principiului sustenabilității financiare, care, potrivit art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, reprezintă unul dintre principiile care stau la baza sistemului de salarizare a personalului plătit din fondurile publice și care presupune că stabilirea nivelului de salarizare pentru personalul bugetar trebuie să se realizeze astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii. ... 166. Față de cele anterior expuse, rezultă că sporul, ca element al salariului lunar, este necesar a se acorda într-un cuantum care să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite. Altfel spus, acordarea sporului trebuie să respecte plafoanele cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii. ... 167. Prezentele sesizări conexate se referă la acordarea sporului pentru condiții de muncă, reglementat de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, care dispune în sensul că „locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate“. ... 168. Întrucât cererile de chemare în judecată aflate pe rolul instanțelor de trimitere se referă la angajați ai comisariatului județean pentru protecția consumatorilor, fiind încadrați în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, sunt relevante dispozițiile cuprinse în anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv cele de la capitolul I litera B, cuprinzând reglementări specifice funcționarilor publici, și de la capitolul II litera I, cuprinzând reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă - personal contractual din administrația publică, potrivit cărora funcționarii publici și personalul contractual din administrația publică centrală de specialitate beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens. ... 169. Ținând seama de categoria de personal bugetar la care se referă sesizările de față și în raport cu conținutul prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, care trimit la necesitatea elaborării unui regulament-cadru pentru punerea în aplicare a dispoziției legale generale privind acordarea sporului pentru condiții de muncă, trebuie avută în vedere Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, act normativ care reglementează modalitatea de stabilire a locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete, precum și a condițiilor de acordare a sporurilor pentru condiții de muncă prevăzute în cap. II din anexa nr. VII, precum și în cap. I și cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcționarii publici și personalul contractual, cu excepția personalului încadrat în administrația publică locală. ... 170. La art. 3 din această hotărâre se prevede explicit că „acordarea sporului pentru condiții de muncă, în limitele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, este în responsabilitatea ordonatorului de credite, cu respectarea prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, și cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat“. Prin urmare, prin această dispoziție este reafirmată necesitatea respectării principiului sustenabilității financiare, ca principiu fundamental al sistemului de salarizare a personalului plătit din fondurile publice. ... 171. În privința mărimii sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, articolul unic al anexei nr. 1 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 stipulează că „pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, mărimea sporului pentru personalul prevăzut la cap. I și cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția personalului din administrația publică locală, în funcție de numărul de factori de risc întruniți, este următoarea: a) spor de la 10,1% până la 15% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 4 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din regulamentul-cadru; b) spor de la 5,1% până la 10% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 3 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din regulamentul-cadru; c) spor de până la 5% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 2 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din regulamentul-cadru“. ... 172. Din expunerea de mai sus rezultă că pentru personalul plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală există dispoziții legale care recunosc dreptul la încasarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de până la 15% din salariul de bază, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile specifice prevăzute de actul normativ menționat. ... 173. Aceste dispoziții legale, care recunosc sporul analizat, trebuie interpretate și aplicate în corelare cu dispozițiile legale referitoare la limitarea cuantumului sporurilor, atât timp cât acestea nu exceptează sporul pentru condiții de muncă de la aplicarea plafonului legal. ... 174. În concret, în analiza sesizărilor de față, sunt relevante dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care stipulau, în forma inițială, că, „începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. ... 175. Aceste prevederi au fost modificate prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 și au fost preluate ulterior în actele normative emise anual, fiind reglementate dispoziții legale similare prin art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. Toate aceste dispoziții legale, cuprinse în ordonanțele de urgență emise anual privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, au menținut măsura de politică fiscal-bugetară în sensul plafonării cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar sau solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2019, acesta a rămas neschimbat. ... 176. Așadar, în privința sporurilor, măsura de politică fiscal-bugetară, păstrată prin acte normative succesive, a fost aceea de a menține cuantumul acestora la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. ... 177. Cum aceste dispoziții legale nu conțin nicio derogare în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare și nici nu există vreo rațiune pentru excluderea acestui spor de la aplicarea plafonării succesive, rezultă că problema de drept analizată se impune a fi rezolvată în sensul că acordarea sporului prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie să se realizeze cu respectarea limitei prevăzute de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 178. Voința legiuitorului, exprimată explicit în actele normative adoptate anual în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, a fost aceea de a plafona cuantumul sporurilor prin raportare la nivelul acordat în luna decembrie 2018, măsură menținută pentru întregul interval 2019-2024. Normele juridice de plafonare au caracter general, fără a face distincție în funcție de personalul bugetar beneficiar, fără a se face referire la un anumit spor, indicându-se categoria generică a sporurilor, și fără a fi reliefată vreo rațiune care să justifice un regim derogatoriu în privința sporului pentru condiții de muncă. Așa fiind, limitarea legală a cuantumului sporurilor este aplicabilă în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice. ... 179. O atare soluție rezultă în urma interpretării logice și gramaticale a dispozițiilor legale analizate, fiind, totodată, în concordanță cu Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, cu putere obligatorie, că: pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 180. La aceeași concluzie a aplicării plafonului legal stabilit la nivelul cuantumului sporurilor acordate pentru luna decembrie 2018 se ajunge și în urma unei interpretări istorico-teleologice și sistematice a prevederilor legale incidente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice. În acest sens sunt relevante dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la aplicarea în timp a legii salarizării, fiind reglementate mai multe etape în scopul trecerii de la sistemul de salarizare anterior la sistemul de salarizare prevăzut de legea nouă, astfel cum s-a dezvoltat în cuprinsul Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, și al Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, în alin. (1) al art. 38 din legea salarizării unice este afirmat principiul aplicării etapizate a legii, cu începere de la data de 1 iulie 2017, în timp ce în alineatele următoare, respectiv alin. (2) -(4) , sunt stabilite nivelurile de salarizare aferente anilor 2017, 2018 și, respectiv, perioadei 2019-2022. ... 181. Prima etapă se referă la anul 2017, respectiv perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, fiind reglementată, la art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, măsura menținerii în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 182. A doua etapă corespunde anului 2018, fiind prevăzută, la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, măsura majorării cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și a cuantumului brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 183. A treia etapă vizează perioada 2019-2022, stabilindu-se, prin art. 38 alin. (4) din aceeași lege, măsura creșterii anuale a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) referitoare la principiul sustenabilității financiare. ... 184. Din observarea prevederilor anterior expuse rezultă că, în privința sporurilor, legiuitorul a prevăzut menținerea la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, pentru prima etapă derulată în perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, și apoi o majorare cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 începând cu a doua perioadă, respectiv cu 1 ianuarie 2018. În schimb, în cea de-a treia etapă, corespunzătoare perioadei 2019-2022, se constată că referirea la creșterea anuală a vizat doar salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare, fără nicio referire la sporuri. Cu alte cuvinte, după majorarea de 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, aplicabil inclusiv în privința cuantumului sporurilor, legiuitorul a dorit ca următoarele creșteri anuale să nu se mai aplice și asupra sporurilor, din moment ce nu le-a mai menționat în enumerarea cuprinsă la alin. (4) al art. 38, astfel cum o făcuse în alineatele anterioare. Deci, sporurile acordate începând cu 1 ianuarie 2018, majorate cu 25% față de nivelul acordat în decembrie 2017, nu au mai fost vizate de vreo creștere anuală, astfel cum s-a prevăzut în privința salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare. ... 185. Această opțiune a legiuitorului se coroborează pe deplin cu dispozițiile legale cuprinse în actele normative anuale adoptate în perioada 2018-2023, referitoare la unele măsuri fiscal-bugetare, prin care, succesiv, cuantumul sporurilor a fost menținut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 186. Așadar, interpretând în mod sistematic și teleologic dispozițiile legale invocate în prezenta sesizare, se constată că acordarea sporului pentru condiții de muncă, potrivit art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, presupune respectarea plafonării legale succesive stabilite prin ordonanțele de urgență adoptate anual în domeniul cheltuielilor publice. ... 187. Respectarea acestor norme cu caracter imperativ reprezintă, în același timp, o justă aplicare a principiului sustenabilității financiare, care presupune că stabilirea nivelului de salarizare a personalului bugetar trebuie să se realizeze astfel încât să se încadreze în plafoanele cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii. ... 188. Față de cele arătate, având în vedere că sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare intră în categoria sporurilor, că nivelul sporurilor a fost menținut succesiv la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018 și că nu există vreo dispoziție legală derogatorie aplicabilă în privința acestui spor, chestiunea de drept analizată se impune a fi rezolvată în sensul că la acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se țină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 189. Sesizarea înregistrată cu nr. 2.047/1/2024 se referă la chestiunea de drept vizând includerea în condițiile de acordare a sporului pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat pentru personalul plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, în temeiul art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, a dispozițiilor legale cuprinse în art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, acte normative prin care legiuitorul a stabilit un plafon al cuantumului sporurilor prin raportare la nivelul cuantumului aflat în plată pentru luna decembrie 2020, respectiv decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 190. Cu alte cuvinte, este necesar a se stabili în ce măsură dispozițiile generale din legea-cadru a salarizării referitoare la sporul pentru persoanele cu handicap trebuie aplicate astfel încât să fie corelate cu dispozițiile legale adoptate anual, în intervalul 2020-2022, care conțin măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice și care limitează cuantumul sporurilor la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior. ... 191. În urma interpretării istorico-teleologice și sistematice a dispozițiilor art. 22 și 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a dispozițiilor art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, rezultă că în privința acordării sporului pentru persoanele cu handicap nu este aplicabilă limitarea prevăzută de aceste din urmă dispoziții legale, prin raportare la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare. ... 192. Un prim argument în sensul inaplicabilității dispozițiilor art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 rezultă în urma evidențierii evoluției legislative cât privește dreptul la încasarea sporului pentru persoanele cu handicap. ... 193. Astfel, art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 prevedea, în varianta inițială, că „pentru activitatea desfășurată de persoanele cu handicap grav sau accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare. Categoriile de persoane cu handicap care vor beneficia de acest spor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului“. ... 194. Acest text legal a fost modificat prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018 (Legea nr. 79/2018), art. 22 având următorul conținut: „(1) Pentru activitatea desfășurată de nevăzătorii cu handicap grav și accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare. (2) Celelalte categorii de persoane cu handicap grav și accentuat care vor beneficia de acest spor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului emisă până la data de 1 septembrie 2018.“ ... 195. Totodată, prin aceeași lege modificatoare s-a introdus, la art. 38 alin. (3) , o nouă literă, respectiv lit. j) , prin care s-a statuat în sensul că sporul prevăzut la art. 22 alin. (1) se acordă începând cu drepturile aferente lunii martie 2018, fără a se depăși limita prevăzută la art. 25. ... 196. Prin Hotărârea Guvernului nr. 751/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 25 septembrie 2018, act normativ adoptat în baza art. 22 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a prevăzut, în articolul unic, că „persoanele care, în conformitate cu certificatul de încadrare în grad de handicap, sunt încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, de oricare tip prevăzut de art. 86 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru, de un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, prevăzut la art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare“. ... 197. Acest act normativ a fost adoptat din necesitatea înlăturării diferențierii pe criterii de dizabilitate în ceea ce privește categoriile salariale reprezentate de personalul cu handicap, în condițiile în care, în baza art. 22 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, numai nevăzătorii cu handicap grav și accentuat erau beneficiarii sporului de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru. ... 198. Adoptarea acestor prevederi legale a fost determinată de împrejurarea că România a ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, prin Legea nr. 221/2010 (Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități), astfel încât și-a asumat obligația de a promova, proteja și asigura exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități și de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. ... 199. Conform art. 27 al Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, statele semnatare s-au angajat să protejeze și să promoveze dreptul la muncă, inclusiv pentru cei care dobândesc o dizabilitate pe durata angajării, prin luarea de măsuri adecvate, inclusiv de ordin legislativ, printre care aceea de a interzice discriminarea pe criterii de dizabilitate referitoare la toate aspectele și formele de încadrare în muncă. ... 200. În nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 751/2018 se menționează explicit că prevederile cuprinse în prezenta hotărâre se încadrează în categoria măsurilor legislative specifice necesare pentru a accelera sau obține egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește exercitarea dreptului la muncă, obligație asumată odată cu ratificarea de către România, prin Legea nr. 221/2010, a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Potrivit acestei convenții, măsurile specifice care sunt necesare pentru a accelera sau obține egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilități nu vor fi considerate o discriminare. ... 201. Așa fiind, în raport cu evoluția legislativă anterior expusă, rezultă că, în ceea ce privește categoria de beneficiari prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv nevăzătorii cu handicap grav și accentuat, sporul de 15% pentru persoanele cu handicap se cuvine începând cu data de 1 martie 2018, iar în ceea ce privește categoria de beneficiari prevăzută de art. 22 alin. (2) , respectiv persoanele care, în conformitate cu certificatul de încadrare în grad de handicap, sunt încadrate în grad de handicap grav sau accentuat de oricare tip prevăzut de art. 86 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sporul de 15% pentru persoanele cu handicap se cuvine începând cu data de 25 septembrie 2018, adică de la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 751/2018. ... 202. În prezent, art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează sporul pentru persoane cu handicap în sensul că, potrivit alin. (1) , „pentru activitatea desfășurată de nevăzătorii cu handicap grav și accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare“, iar, conform alin. (2) , „celelalte categorii de persoane cu handicap grav și accentuat care vor beneficia de sporul prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului“. ... 203. Prin Legea nr. 288/2021 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1171 din 10 decembrie 2021, a fost introdus un nou alineat al art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv alin. (3) , prin care s-a prevăzut explicit exceptarea sporului pentru persoane cu handicap de la aplicarea plafonului legal de 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz. Într-adevăr, conform art. 22 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, „cuantumul sporurilor prevăzute la alin. (1) și (2) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 alin. (1) și (2) “. ... 204. Cu alte cuvinte, plafonul legal aplicabil în privința cuantumului sporurilor, stabilit prin art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu poate limita acordarea sporului pentru persoanele cu handicap, în măsura în care personalul angajat îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de acest spor. O atare derogare este instituită de legiuitor în considerarea particularităților pe care le presupune sporul reglementat de art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, vizând o situație subiectivă a persoanei care prezintă un handicap grav sau accentuat, dar care desfășoară activitatea în cadrul programului normal de lucru. ... 205. Rațiunea instituirii acestei derogări de la aplicarea plafonului prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 se regăsește și în cazul plafonului reglementat de dispozițiile art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, prin raportare la nivelul cuantumului sporului acordat pentru luna decembrie a anului anterior. Or, este pe deplin valabil argumentul de interpretare logică potrivit căruia unde este aceeași rațiune a legii se aplică aceeași dispoziție a ei (ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio). ... 206. Al doilea argument în sensul inaplicabilității dispozițiilor legale de plafonare succesivă a cuantumului sporurilor, în cazul sporului pentru persoanele cu handicap, se întemeiază pe analiza prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, care vizează aplicarea în timp a noului act normativ în domeniul salarizării personalului plătit din fondurile publice, fiind relevant că aplicarea etapizată a legii, conform alin. (2) și (3) ale articolului menționat, nu este incidentă în privința sporului prevăzut de art. 22 din aceeași lege. ... 207. Așa cum s-a arătat anterior, art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, aplicabil începând cu data de 1 iulie 2017, prevede măsura menținerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Din moment ce sporul pentru persoane cu handicap, pentru categoria de beneficiari prevăzută la art. 22 alin. (1) , a fost reglementat prin Legea nr. 79/2018, intrată în vigoare la data de 31 martie 2018, iar sporul pentru persoane cu handicap, pentru categoria de beneficiari prevăzută la art. 22 alin. (2) , a fost stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 751/2018, intrată în vigoare la data de 25 septembrie 2018, rezultă că prevederile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la prima etapă de aplicare a legii, aferentă perioadei 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, nu pot avea în vedere sporul pentru persoane cu handicap, prevăzut la art. 22 alin. (1) și (2) din aceeași lege. ... 208. De asemenea, art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 se referă la a doua etapă de aplicare a legii, aferentă perioadei 1 ianuarie 2018-31 ianuarie 2018, conținând măsura majorării cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții. De la aceste prevederi s-a instituit o excepție, conform lit. j) , introdusă prin Legea nr. 79/2018, care dispune explicit în sensul că, „prin excepție de la lit. a) , cuantumul sporului prevăzut la art. 22 alin. (1) se acordă începând cu drepturile aferente lunii martie, fără a se depăși limita prevăzută la art. 25“. ... 209. Referirea doar la ipoteza de la art. 22 alin. (1) , iar nu și la cea de la art. 22 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu determină concluzia că textul art. 38 alin. (3) lit. a) din aceeași lege s-ar aplica în privința sporului pentru persoanele cu handicap cuprinse în acest al doilea alineat, ci o atare formulare este justificată prin prisma faptului că, la acel moment al modificării legislative intervenite prin Legea nr. 79/2018, respectiv martie 2018, hotărârea Guvernului pentru stabilirea celorlalte categorii de persoane cu handicap grav și accentuat care vor beneficia de sporul de 15% nu fusese încă adoptată, termenul stabilit de lege pentru adoptare fiind 1 septembrie 2018. Prin urmare, excepția cuprinsă la art. 38 alin. (3) lit. j) face trimitere la art. 22 alin. (1) în privința cuantumului sporului, care este indicat numai în primul alineat al art. 22, fără a face distincție între categoriile de beneficiari și fără discriminare între persoanele cu dizabilități, în funcție de handicapul acestora. Această interpretare este în deplină concordanță cu considerentele expuse la paragrafele 61-63 din Decizia nr. 24 din 2 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 210. Dacă s-ar accepta ideea aplicării etapizate în privința sporului pentru persoanele cu handicap, s-ar perpetua discriminarea între persoane cu dizabilități, discriminare ce s-a dorit a fi înlăturată prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 751/2018, astfel încât s-ar ajunge la nesocotirea obligației statului de a accelera și obține egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește exercitarea dreptului la muncă, obligație asumată de România prin ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în baza Legii nr. 221/2010. Or, potrivit legislației anterioare, numai nevăzătorii cu handicap grav sau accentuat beneficiază de sporul de 15%, în temeiul art. 19 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât celelalte persoane cu handicap grav sau accentuat, altul decât cel vizual, ar fi discriminate prin neacordarea acestui spor, ca urmare a neaplicării imediate a dispozițiilor art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 și a dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 751/2018. ... 211. Prin urmare, concluzia desprinsă din analiza de mai sus este aceea că prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind aplicarea etapizată a noii legi a salarizării nu sunt incidente în privința sporului persoanelor cu handicap. ... 212. Pe cale de consecință, nu pot fi incidente nici dispozițiile legale adoptate ulterior în legătură cu procesul de aplicare etapizată a legii salarizării. În acest sens se impune a se menționa că, prin acte normative anuale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023), ce vizează măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, în perioada 2018-2023, s-a urmărit o temporizare a procesului de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, fiind adoptate măsuri de realizare a salarizării personalului bugetar. Atât timp cât aceste acte normative anuale trebuie interpretate prin corelare cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 și nu conțin dispoziții exprese prin care să fie înlăturate situațiile de excepție reglementate de art. 38, precum cea de la art. 38 alin. (3) lit. j) , rezultă că acestea nu își găsesc aplicarea în privința sporului pentru persoanele cu handicap. ... 213. În fine, al treilea argument în sensul inaplicabilității dispozițiilor legale cuprinse în art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 se întemeiază pe ideea existenței unei incompatibilități între plafonul legal reglementat și sporul pentru persoanele cu handicap. ... 214. Astfel, dispozițiile art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 prevăd că „în anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. ... 215. În același sens sunt și prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care fac referire la menținerea cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 216. Aceste dispoziții legale prevăd explicit, printre altele, menținerea cuantumului sporurilor la nivelul aflat în plată pentru luna decembrie 2020 și, respectiv, decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 217. Raportat la sporul pentru persoanele cu handicap, constatând că beneficiarii acestuia se găsesc într-o situație subiectivă, ce nu putea fi anticipată de ordonatorii de credite în vederea includerii sumelor necesare în bugetul anual al cheltuielilor de personal, și că proba calității de persoană îndreptățită se face pe baza unui certificat de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat, se poate concluziona că persoana în cauză, care a ajuns în situația de a fi încadrată într-un grad de handicap grav sau accentuat, nu se regăsește în ipoteza de a-și desfășura activitatea în aceleași condiții, ceea ce determină inaplicabilitatea dispozițiilor legale menționate. ... 218. De asemenea, menținerea sporurilor la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior este incompatibilă în sine cu specificul și condițiile de acordare a sporului pentru persoanele cu handicap, deoarece intervenirea și durata situației încadrate ca fiind handicap grav sau accentuat nu poate fi anticipată, influențată sau programată în raport cu o dată fixă, precum luna decembrie a anului anterior. ... 219. Limitarea instituită de dispozițiile legale menționate are în vedere acele sporuri acordate pentru condiții de muncă obiective, precum este cazul sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, astfel cum s-a analizat mai sus, dar nu poate privi situația particulară, subiectivă, individuală a persoanelor cu handicap. ... ... ...