Decizia CCR nr. 446/2016Paragraful 15

11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, arată că art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 constituie o expresie a prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit cărora "Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii", precum şi a celor ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, care consacră competenţa legiuitorului de a reglementa infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În ceea ce priveşte principiul legalităţii, statuat prin art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi consacrat la nivel naţional de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, acesta presupune existenţa unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor, astfel cum reiese şi din jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului [Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, şi Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunţată în Cauza Fener Rum Patrikligi (Patriarhia Ecumenică) împotriva Turciei, paragraful 70]. Or, redactarea textului de lege criticat este suficient de clară, precisă şi previzibilă.