Decizia CCR nr. 406/2016Paragraful 5

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că legea transmisă spre promulgare aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (5) , coroborate cu cele ale art. 136 alin. (3) din Constituţie. În acest sens, se arată, în esenţă, că potrivit art. 860 alin. (3) din Codul civil, în cazul bunurilor care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în temeiul unei legi organice, trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale sau invers operează numai printr-o modificare expresă a legii organice. Dacă bunul aparţine, potrivit destinaţiei sale, domeniului public naţional, respectiv local, atunci transferul se realizează potrivit procedurii stabilite prin art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, şi anume printr-un act individual, hotărâre a Guvernului sau a consiliului local, în funcţie de sensul transferului. În susţinerea acestei critici se face referire la considerentele cuprinse în paragrafele 176-178 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 10 ianuarie 2014. Se mai arată, de asemenea, că, analizând conţinutul normativ al legii transmise la promulgare şi al expunerii de motive ataşate propunerii legislative, rezultă că terenul transmis nu este susceptibil de a face obiectul exclusiv al proprietăţii publice, nefiind expres menţionat la art. 136 alin. (3) din Constituţie. Acest bun, potrivit destinaţiei sale, respectiv uzul sau interesul public naţional, judeţean sau local, poate aparţine fie domeniului public al statului, fie domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale. În acest ultim caz, sunt incidente dispoziţiile art. 860 alin. (3) teza finală din Codul civil raportat la art. 9 din Legea nr. 213/1998. Referitor la bunurile ce fac obiect exclusiv al proprietăţii publice prin destinaţia legii, art. 830 alin. (3) din Codul civil instituie obligaţia modificării legii organice prin care bunul a fost declarat obiect exclusiv al dreptului de proprietate publică. Terenul ce face obiectul legii transmise spre promulgare poate fi transmis din proprietatea publică a statului în cea a unităţii administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 213/1998, deoarece acesta nu face obiectul exclusiv al dreptului de proprietate publică a statului.