Decizia CCR nr. 382/2016Paragraful 61

10. Se mai observă că, prin Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, Curtea, tot cu majoritate de voturi, a constatat constituţionalitatea soluţiei legislative criticate - dezincriminarea infracţiunii de vătămare corporală din culpă care a avut ca rezultat producerea unor leziuni care au necesitat pentru vindecare între 10 şi 90 de zile. Ulterior pronunţării acestei decizii, Curtea, prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, a statuat că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru [Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la: [...] i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea] sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune. Rezultă, aşadar, o evidentă diferenţă de tratament juridic între protecţia acordată persoanelor vătămate înainte şi după 1 februarie 2014 - data intrării în vigoare a Codului penal - rezultată din dezincriminarea infracţiunii antemenţionate. Astfel, dacă potrivit Codului penal din 1969 şi a legislaţiei civile adoptate în corelare cu exigenţele rezultate din incriminarea faptei menţionate, persoana vătămată era protejată atât prin mijloace de drept penal (acţiunea civilă fiind exercitată alăturat celei penale), cât şi prin facilităţi acordate de stat în vederea dezdăunării sale civile, în prezent, persoana vătămată a pierdut atât protecţia penală de care se bucura din partea statului, cât şi facilităţile reglementate pe plan civil, facilităţi care decurgeau din calificarea faptei ilicite drept infracţiune.