Decizia CCR nr. 310/2016Paragraful 29

25. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia măsura eşalonării plăţii sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi a titlurilor devenite executorii aduce atingere dreptului la respectarea bunurilor, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, se observă că, astfel cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 206 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 13 mai 2010), despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, însă, Guvernul, prin adoptarea prevederilor criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind deci o aplicare a prevederilor constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea, în mod egal, a proprietăţii private, în condiţiile unei crize financiare existente la data adoptării măsurilor legislative cu privire la această eşalonare.