Decizia CCR nr. 247/2016Paragraful 23

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 3, art. 10 şi art. 14 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Din examinarea criticilor de neconstituţionalitate formulate în cauză, astfel cum rezultă din considerentele încheierii de sesizare, Curtea constată că, în realitate, acestea vizează dispoziţiile art. 3 alin. (2) , art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. Prin urmare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi de lege, care au următorul cuprins: