Decizia CCR nr. 249/2016Paragraful 18

15. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, precizând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor de atac, sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Cu privire la invocarea principiului egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, reţine că acesta se referă la cetăţeni şi nu este înfrânt când legea impune o gamă diversă de sancţiuni pentru autorităţile publice, care nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile (în concret, conducătorul autorităţii publice răspunzând din perspectiva neîndeplinirii atribuţiilor proprii în entitatea pe care o conduce, iar aceasta din urmă pentru neîndeplinirea îndatoririlor faţă de creditor). Instanţa judecătorească mai reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009), termenul de executare a unei hotărâri judecătoreşti reprezintă o garanţie a protejării cetăţenilor în faţa eventualelor abuzuri ale autorităţilor publice, procedura contenciosului administrativ, care are un caracter special, ce derogă de la regulile procedurii civile, dând expresie prevederilor art. 52 din Constituţie.