Decizia CCR nr. 246/2016Paragraful 16

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine mai întâi "extinderea controlului de constituţionalitate asupra art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015", arătând că o consideră necesară şi justificată în virtutea faptului că cele două articole contestate (art. 50 şi art. 101) "formează, împreună, un mecanism de manipulare a legislaţiei electorale în favoarea partidelor la putere, practică sancţionată de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală". Arată, totodată, că "o contestare directă a art. 101, care reglementează stabilirea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor de primar, nu poate fi făcută decât după epuizarea primului tur de scrutin, fapt care ar lipsi demersul de orice eficienţă practică asupra alegerilor din iunie 2016. Or, acelaşi Cod de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia, în capitolul privind dreptul la un recurs efectiv în materie electorală, recomandă ca legislaţia statelor să evite situaţii în care, în lipsa unui efect suspensiv al contestaţiilor, decizii care pot fi luate înaintea alegerilor să fie luate după alegeri". Abordând, din această perspectivă, problematica admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate invocate în cauză, arată că "art. 50 alin. (2) din Legea 115/2015 are legătură directă şi evidentă cu soluţionarea cauzei, întrucât vizează respectarea unei condiţii de reprezentativitate impuse de către legiuitor candidatului, şi anume aceea de a prezenta un anume număr de semnături de susţinere". Cât priveşte "art. 101 alin. (2) şi (3) din aceeaşi lege, [...], are şi el legătură, dar una mai subtilă, cu soluţionarea cauzei". Este vorba despre condiţiile de reprezentativitate impuse în legea electorală, tratate "într-un mod radical diferit în funcţie de momentul în care se află procesul electoral", în sensul unei reprezentativităţi excesive la depunerea candidaturii, faţă de coborârea "chiar sub standardul constituţional" la momentul atribuirii mandatului. În opinia autorului excepţiei, "caracterul excesiv al art. 50 alin. (2) nu poate fi complet demonstrat decât şi prin compararea sa cu art. 101 alin. (2) şi (3) , întrucât ambele formează, împreună, un mecanism de manipulare a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere".