Decizia CCR nr. 241/2016Paragraful 10

6. De asemenea, autorii excepţiei susţin că prevederile criticate din Legea nr. 164/2014 încalcă în mod flagrant şi dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece persoanele îndreptăţite la despăgubiri sunt titulare ale unor drepturi de creanţă care, în accepţiunea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, constituie un "bun", astfel încât acestea pot pretinde că au cel puţin "o speranţă legitimă" de a redobândi efectiv dreptul de proprietate. Totodată, susţin că este vădit neconstituţională eşalonarea plăţii despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, având în vedere că măsurile instituite prin Legea nr. 164/2014 nu pot justifica "accelerarea şi finalizarea" procesului de soluţionare a cererilor formulate în baza Legii nr. 9/1998, aceasta cu atât mai mult cu cât noile dispoziţii legale nu fac distincţie între persoanele care au obţinut o hotărâre a comisiei prin care le-au fost deja acordate despăgubirile cuvenite şi cele ale căror cereri nu au fost soluţionate de comisii prin emiterea de hotărâri de acordare de despăgubiri. În acelaşi sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013.