Decizia ÎCCJ nr. 60/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1.1. Asupra admisibilității sesizării în privința primei chestiuni de drept 48. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 49. Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. ... 50. Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, actul normativ instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 51. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 52. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul a ținut seama, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 53. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv care să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) completul de judecată care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 54. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care s-a formulat prezenta sesizare are ca obiect obligarea unui inspectorat de poliție județean la plata majorării salariale prevăzute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ din Legea-cadru nr. 153/2017. În consecință, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 55. Cauza în care a fost formulată sesizarea este în curs de judecată în primă instanță, fiind pe rolul unui complet de judecată specializat în litigii de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 56. Referitor la condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune a se reaminti că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, temei al prezentei sesizări, legiuitorul a avut în vedere „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“ și „efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție“, considerând că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 57. Verificând această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanța de trimitere solicită, sub un prim aspect, lămurirea chestiunii de drept ce vizează interpretarea dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de a se stabili dacă majorarea salariului de bază cu 12,5%, prevăzută de aceste dispoziții legale, „se acordă și personalului care îndeplinește numai atribuțiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupției, dar care nu îndeplinește și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu“. ... 58. Chestiunea de drept invocată prezintă un grad de dificultate de natură să justifice intervenția instanței supreme, având în vedere că în această materie au fost pronunțate soluții divergente asupra problemei de drept, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești indicate în capitolul VII. ... 59. De asemenea, de lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, dat fiind că reclamantul solicită plata majorării salariale în discuție, începând cu trei ani anteriori depunerii cererii de chemare în judecată, precum și pentru viitor. ... 60. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept și aceasta nici nu formează obiectul vreunui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 61. Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu asupra primei chestiuni de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... X.1.2. Asupra fondului sesizării în privința primei chestiuni de drept 62. Prima problemă de drept ce face obiectul sesizării vizează, în esență, determinarea persoanelor care sunt îndreptățite să beneficieze de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5% prin raportare la tipul de activități pe care le desfășoară. ... 63. Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ din Legea-cadru nr. 153/2017, „personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.“ ... 64. Din interpretarea gramaticală a textului de lege rezultă că voința legiuitorului a fost aceea ca de majorarea de 12,5% să beneficieze numai personalul care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției în rândul personalului propriu. ... 65. Astfel, în primul rând, având în vedere regula prevăzută de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în lipsa unor definiții legale prin care termenilor de „prevenire“ și „combatere“ să li se dea o altă semnificație în contextul actului normativ ce reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice, este evident că aceștia sunt folosiți potrivit înțelesului lor din vorbirea curentă. ... 66. În consecință, în înțelesul art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, activitățile privind prevenirea corupției sunt acele activități prin care se atrage atenția asupra consecințelor negative ale corupției în rândul personalului propriu, în timp ce activitățile privind combaterea corupției sunt acelea prin care se iau măsuri de anihilare a corupției în rândul personalului propriu. Rezultă deci, în mod evident, că legiuitorul a avut în vedere două tipuri distincte de activități. ... 67. Împrejurarea că activitățile privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu au același scop și urmăresc aceeași finalitate, aceea a eradicării corupției în rândul acestui personal, este lipsită de relevanță din perspectiva reglementărilor privind salarizarea, prin raportare la principiul consacrat expres în art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017, cel al importanței sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor. ... 68. Totodată, folosirea particulei „și“ relevă voința legiuitorului de a acorda beneficiul majorării dreptului salarial numai personalului care desfășoară ambele tipuri de activități, atât cele privind prevenirea, cât și cele privind combaterea corupției în rândul personalului propriu. ... 69. Din perspectiva interpretării istorico-teleologice a normei juridice ce reglementează acordarea majorării salariale în discuție se constată că pentru îndeplinirea unuia dintre obiectivele stabilite prin Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 231/2005 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007, prin Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, s-a dispus înființarea Direcției Generale Anticorupție, ca structură specializată, în cadrul aparatului central al acestui minister, pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu. ... 70. Subsecvent, prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a fost modificat art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor prin introducerea, după alineatul (1) , a unui nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: (1^1) Polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază. ... 71. Din perspectiva activităților pe care le puteau desfășura ofițerii de poliție judiciară din cadrul acestei structuri specializate, art. 1 din aceeași ordonanță de urgență i-a abilitat pe aceștia „să efectueze, în condițiile prevăzute de lege, activități de prevenire și descoperire, precum și actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent, privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite de personalul Ministerului Administrației și Internelor“. ... 72. Se constată, deci, că, încă de la data când a fost reglementat pentru prima dată acest drept salarial, s-a avut în vedere specificul activităților privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu, activități (privite ca indisolubil legate între ele) ce presupun însăși verificarea celor care, la rândul lor, sunt chemați să protejeze respectarea legii. ... 73. De-a lungul timpului, reglementarea acestui drept salarial a suferit diverse modificări, sub aspectul denumirii, al cuantumului, precum și al persoanelor îndreptățite să îl încaseze, dar nu a suferit nicio modificare din perspectiva activităților specifice în considerarea cărora a fost reglementat, respectiv „activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu“. ... 74. Împrejurarea că, prin acte infralegale, în mod distinct față de activitățile propriu-zise privind prevenirea corupției în rândul personalului propriu, au fost reglementate și activitățile privind organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a corupției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu are nicio relevanță din perspectiva dreptului salarial reglementat de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, de care pot beneficia numai cei care desfășoară activități propriu-zise de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu. ... 75. Așadar, reformulând prima chestiune de drept din actul de sesizare, de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5% beneficiază numai personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției în rândul personalului propriu. ... ... X.2. Asupra admisibilității sesizării în privința celei de-a doua chestiuni de drept 76. Referitor la cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizării, și în privința acesteia se impune, cu prioritate, a se verifica dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 77. Sub acest aspect, se constată că nu este îndeplinită cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea acestei a doua chestiuni de drept ce face obiectul sesizării. ... 78. Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, pentru considerentele arătate la paragrafele 53-55 din prezenta decizie, care rămân, pe deplin, valabile. ... 79. Din perspectiva condiției ca lămurirea chestiunii de drept invocate să fie utilă pentru soluționarea, pe fond, a cauzei de către instanța de trimitere, se constată că cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizării este subsecventă primei chestiuni în privința căreia s-a solicitat lămurirea. ... 80. Astfel, prin cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizării se solicită, în esență, să se stabilească dacă, pentru acordarea majorării de 12,5%, este suficient ca personalul să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 sau este necesară recunoașterea acestui drept salarial și printr-un act infralegal, precum Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018. ... 81. Or, în raport cu situația de fapt reținută de instanța de trimitere și dezlegarea dată asupra primei chestiuni de drept ce face obiectul prezentei sesizări, se constată că demersul procedural privind dezlegarea chestiunii de drept subsecvente, vizând necesitatea existenței unui act infralegal alături de îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea majorării salariale în discuție, nu mai este util soluționării pe fond a cauzei. Aceasta, întrucât, în absența îndeplinirii cumulative a activităților de prevenire și combatere a corupției, majorarea de 12,5% nu se poate acorda. În acest context, nu interesează nici dacă, pentru acordare, este necesară emiterea unui act infralegal privind încadrarea personalului în unități, categorii de personal, condiții și criterii corespunzătoare. ... 82. Constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile legale, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării în ceea ce privește a doua chestiune de drept. ... ... ...