Decizia CCR nr. 137/2016Paragraful 41

34. În plus, spre deosebire de reglementarea anterioară, posibilitatea existenţei unei semnături electronice extinse reprezintă o evoluţie din perspectiva garanţiilor dreptului la un proces echitabil, iar modalitatea de realizare a acestor proceduri se circumscrie exigenţelor Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 prin care s-a instituit un cadru comunitar pentru semnăturile electronice ce a fost transpus în reglementarea naţională prin Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 30 aprilie 2014. Astfel, potrivit art. 4 pct. 4 din legea mai sus enunţată, prin semnătură electronică extinsă se înţelege acea semnătură electronică care este legată în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar şi este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă. Totodată, în condiţiile în care părţile ridică excepţii cu privire la modalitatea de aplicare a semnăturii electronice şi valabilitatea datelor rezultate din supravegherea tehnică, potrivit art. 8 din Legea nr. 455/2001 coroborat cu art. 172 din Codul de procedură penală, instanţa va putea dispune efectuarea unor verificări prin expertiză tehnică de specialitate.