Decizia CCR nr. 125/2016Paragraful 21

18. Curtea reţine că, în cauză, sub rezerva aprecierii instanţei, autorul excepţiei ar fi putut consulta documentele confidenţiale aflate la dosarul cauzei, în temeiul art. 13 din Codul de procedură civilă, în condiţiile dispoziţiilor art. 92 alin. (2) , (9) şi (10) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, potrivit cărora avocaţii, părţile sau reprezentanţii părţilor, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauză pot consulta documentele care presupun confidenţialitate [în prezent, dispoziţiile art. 93 alin. (2) , (3) , (10) şi (11) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015]. Curtea reţine că eventualele greşeli de interpretare şi aplicare a legii, care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii autorului excepţiei, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, aceste aspecte fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.