Decizia CCR nr. 50/2016Paragraful 46

Apreciem că în speţă trebuia analizat dacă limitările aduse în privinţa libertăţii individuale a minorului prin aplicarea art. 49 alin. (1) coroborat cu art. 23 alin. (1) şi (2) din Constituţie sunt proporţionale cu conţinutul normativ pozitiv al dreptului, cu alte cuvinte dacă regimul special de protecţie de care se bucură minorul se referă şi la libertatea individuală a acestuia şi, în cazul unui răspuns afirmativ, dacă reglementarea în privinţa minorului a măsurii arestului preventiv (aspectul negativ al dreptului) este proporţională cu conţinutul substanţial al libertăţii individuale (aspectul pozitiv al dreptului). În consecinţă, Curtea trebuia să stabilească dacă măsura criticată se referă la un drept/libertate fundamentală, dacă reprezintă o ingerinţă în privinţa acesteia, dacă urmăreşte un scop legitim şi dacă este adecvată, necesară şi respectă un just echilibru între interesul public şi cel privat. Astfel, se constată că măsura legislativă criticată vizează libertatea individuală a minorului [art. 49 alin. (1) coroborat cu art. 23 alin. (1) ], reprezintă o ingerinţă în privinţa libertăţii individuale a minorului [art. 49 alin. (1) coroborat cu art. 23 alin. (2) ], urmăreşte un scop legitim, şi anume buna desfăşurare a procesului penal, este o măsură adecvată [capabilă în sine să ducă la îndeplinirea scopului urmărit], necesară [condiţiile care trebuie întrunite pentru luarea acesteia demonstrează faptul că se ia în ultimă instanţă - art. 243 alin. (2) din Codul de procedură penală] şi păstrează un just echilibru între interesul public referitor la prevenirea săvârşirii de noi fapte de natură penală şi cel privat referitor la păstrarea, conservarea şi valorizarea ascendentă a libertăţii individuale.