Decizia CCR nr. 28/2016Paragraful 8

6. Cu privire la încălcarea art. 24 alin. (1) din Constituţie, arată că exercitarea dreptului la apărare presupune, în primul rând, existenţa unor drepturi procesuale ale părţilor din proces, care le conferă acestora posibilitatea de a-şi valorifica interesele lor legitime, pe tot parcursul procesului. Aceste drepturi pot fi realizate, în mod concret, în funcţie de poziţia procesuală a fiecărei părţi şi de interesul său în soluţionarea cauzei. Garanţiile procesuale constituie mijloace procedurale prin care părţile au posibilitatea, în concret, de a-şi exercita drepturile procesuale recunoscute de lege, iar o garanţie procesuală importantă o constituie posibilitatea controlului asupra legalităţii şi temeiniciei atât a soluţionării cauzelor, cât şi a măsurilor procedurale, în sine. Or, în cauza de faţă, persoanele vizate de măsurile asiguratorii, instituite în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală, nu au la dispoziţie nicio garanţie procesuală pentru a solicita, pe parcursul procesului penal, modificarea sau ridicarea acestora pentru motive ulterioare luării lor. Astfel, în măsura în care o persoană este împiedicată să exercite o cale procedurală adecvată apărării drepturilor sau intereselor sale, ea nu îşi poate valorifica şi apăra drepturile, întrucât cauza sa nu va ajunge în faţa organului judiciar, fiind astfel privată de posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare.