Decizia ÎCCJ nr. 17/2024 (RIL)Punctul III

III. Examenul jurisprudențial. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 15. Examenul hotărârilor identificate în această materie relevă faptul că instanțele au interpretat și aplicat diferit dispozițiile art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, referitoare la instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate. ... 16. Situația premisă pe care se grefează problema de drept constă într-o modificare, ulterior învestirii instanței de fond cu cererea de liberare condiționată, a locului de deținere a persoanei condamnate, în sensul că, la data formulării contestației împotriva sentinței pronunțate de judecătorie, persoana condamnată se află într-un penitenciar ce este situat în circumscripția altui tribunal decât cel ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința. ... 17. Analiza jurisprudenței anexate evidențiază două orientări cu privire la problema de drept pusă în discuție, relevând caracterul neunitar al acesteia: ... 18. Într-o primă orientare jurisprudențială, competența de soluționare a contestației formulate împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate aparține tribunalului în a cărui circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate la data formulării contestației (anexele 1-35). ... 19. Această orientare jurisprudențială este exemplificată prin mai multe categorii de hotărâri: a) încheieri prin care sunt soluționate conflictele negative de competență ivite între tribunalele în a căror circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate la data formulării contestației și tribunalele ierarhic superioare judecătoriei care a pronunțat sentința, pronunțate fie de curțile de apel, fie de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că instanța competentă să soluționeze contestația formulată în procedura liberării condiționate este tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere a condamnatului la data formulării contestației (anexele 33-35). În anexe, la pct. 33-35, pentru fiecare cauză, alături de încheierea prin care au fost soluționate conflictele negative de competență au fost atașate și deciziile prin care cele două tribunale și-au declinat reciproc competența; ... b) decizii penale prin care tribunalele în a căror circumscripție se afla locul de deținere a persoanei condamnate la data formulării contestației, învestite prin declinare de către tribunalele ierarhic superioare judecătoriilor care au pronunțat sentința, soluționează contestațiile (anexele 1-32). În anexe, la pct. 1-32, pentru fiecare cauză, alături de decizia prin care tribunalul locului de deținere soluționează contestația a fost atașată și decizia de declinare a cauzei pronunțată de tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința, întrucât, în ambele situații, este relevant criteriul de competență al locului de deținere a condamnatului la data formulării contestației. ... ... 20. În motivarea acestei opinii jurisprudențiale se arată că, potrivit art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare, dispoziții legale prin care are loc o prorogare de competență teritorială de la normele obișnuite, potrivit cărora contestația se soluționează de tribunalul în a cărui circumscripție se află judecătoria care a pronunțat hotărârea care se contestă (anexele 3, 12, 20, 22 și 29). ... 21. Se mai arată că norma prevăzută de art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală stabilește, în mod exclusiv, competența de soluționare a contestației formulate împotriva hotărârii prin care s-a soluționat cererea de liberare condiționată, în favoarea tribunalului în circumscripția căruia se află locul de deținere a persoanei condamnate la momentul formulării contestației (anexele 9 și 11). ... 22. De asemenea, se face referire la faptul că dispozițiile art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală au caracter special, derogatoriu de la regula generală prevăzută de art. 597 alin. (7) din Codul de procedură penală, deoarece stipulează că hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere (anexele 4, 8, 14, 19, 21, 33, 34 și 35). ... 23. În plus, se mai arată că interpretarea în sensul că instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva hotărârii prin care judecătoria a soluționat cererea de liberare condiționată ar fi instanța ierarhic superioară (prin urmare, tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere de la momentul formulării cererii de liberare condiționată) ar fi de natură nu doar să conducă la realizarea unei distincții ce nu rezultă din textul de lege, ci și la lipsirea de efect a normei speciale, prin care a fost reglementată în mod distinct competența de soluționare a contestației formulate într-o astfel de procedură (anexa 33). ... 24. În motivarea hotărârilor care exemplifică această orientare jurisprudențială este invocată și Decizia nr. 15/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe calea recursului în interesul legii, potrivit căreia instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii. Se apreciază că, potrivit art. 597 alin. (7) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 15/2018, competența de a soluționa contestațiile în materie de liberare condiționată aparține tribunalului în a cărui circumscripție se află locul de detenție, la data formulării căii de atac (anexele 4, 25, 27, 34 și 35). ... 25. Într-o a doua orientare jurisprudențială, competența de soluționare a contestației formulate împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate aparține tribunalului ierarhic superior judecătoriei care a soluționat cauza în primă instanță, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii (anexele 36-46). ... 26. Această orientare jurisprudențială este exemplificată prin încheieri, prin care sunt soluționate conflictele negative de competență ivite între tribunalele în a căror circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate la data formulării contestației și tribunalele ierarhic superioare judecătoriei care a pronunțat sentința, pronunțate fie de curțile de apel, fie de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că instanța competentă să soluționeze contestația formulată în procedura liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior instanței care a soluționat cauza în primă instanță (anexele 36-46). În anexe, la pct. 36-46, pentru fiecare cauză, alături de încheierea prin care au fost soluționate conflictele negative de competență, au fost atașate și deciziile prin care cele două tribunale și-au declinat reciproc competența. ... 27. În motivarea acestei orientări se arată că pentru stabilirea instanței competente să soluționeze calea de atac declarată împotriva hotărârii judecătoriei, dispozițiile art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, care prevăd că hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare, trebuie interpretate, în coroborare cu dispozițiile art. 597 alin. (7) raportat la art. 425^1 alin. (5) din Codul de procedură penală, și prin prisma Deciziei nr. 15 din 17 septembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii (anexa 41). ... 28. Astfel, relevant cu privire la stabilirea competenței teritoriale a instanței este momentul formulării cererii, indiferent că privește competența instanței care judecă în prima instanță cauza sau competența instanței de control judiciar, această interpretare fiind și cea care respectă principiile consacrate de legiuitorul român în materia căilor de atac, și anume că acestea sunt soluționate de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat soluția în primă instanță (anexa 36). ... 29. De asemenea, se mai arată că o instanță de control judiciar are posibilitatea legală să soluționeze o cale de atac declarată împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate de o judecătorie ce nu se află în circumscripția sa, doar în situația admiterii unei cereri de strămutare sau în situația desemnării altei instanțe, ca urmare a admiterii unei cereri de abținere sau recuzare, conform dispozițiilor art. 68 alin. (9) din Codul de procedură penală (anexa 37). ... 30. Referitor la dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018), se arată că, în cuprinsul acesteia, se stabilește criteriul locului de deținere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării cererii, ca loc de deținere pe baza căruia se determină instanța competentă, astfel încât transferarea persoanei condamnate ulterior formulării cererii într-un alt penitenciar nu are aptitudinea de a modifica instanța competentă și nu poate avea ca efect declinarea competenței (anexele 38-43 și 46). ... 31. Analiza hotărârilor anexate sesizării relevă caracterul neunitar al practicii cu privire la competența de a soluționa contestația formulată împotriva hotărârii prin care judecătoria dispune asupra cererii/propunerii de liberare condiționată, ce se observă atât în ceea ce privește hotărârile prin care instanțele de judecată se pronunță asupra propriei competențe, cât și în ceea ce privește regulatoarele de competență, ce sunt soluționate diferit atât la nivelul curților de apel (anexa 33 - prima orientare, anexele 36-38 - a doua orientare), cât și la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție (anexele 34 și 35 - prima orientare, anexele 39-46 - a doua orientare). ... 32. Totodată, din cuprinsul hotărârilor se observă că Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018, pronunțată pe calea recursului în interesul legii, nu este de natură a lămuri modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, deoarece argumentele din conținutul acesteia și soluția dispusă sunt invocate atât în motivarea primei opinii jurisprudențiale, atunci când competența este stabilită în favoarea tribunalului în circumscripția căruia se află locul de deținere a condamnatului de la data formulării contestației (anexele 34 și 35), cât și în ipoteza contrară, atunci când competența este stabilită în favoarea tribunalului ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința (anexele 38-43 și 46). ... 33. Problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări este și actuală, deoarece din cele 14 încheieri prin care curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție au soluționat conflictele negative de competență 11 au fost pronunțate în anul 2024, iar 3 în cursul anului 2023. ... 34. Se mai subliniază că dificultățile întâmpinate de instanțe în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală constituie impedimente pentru soluționarea într-un termen rezonabil a cererilor/propunerilor de liberare condiționată. ... 35. De exemplu, în Cauza nr. 20.275/302/2022, cererea de liberare condiționată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 19 august 2022, iar sentința penală a fost pronunțată la data de 23 septembrie 2022. Contestația înregistrată la Tribunalul București, ca instanță ierarhic superioară judecătoriei care a pronunțat sentința, a fost declinată la data de 3 noiembrie 2022 către Tribunalul Argeș, în a cărui circumscripție se află locul de deținere a condamnatului la data formulării contestației. Cauza a fost soluționată definitiv de Tribunalul Argeș la data de 15 decembrie 2022, prin respingerea contestației ca rămasă fără obiect, întrucât condamnatul a fost pus în libertate. Se constată, astfel, că de la data înregistrării cererii până la soluționarea definitivă a acesteia a trecut un interval de aproximativ 4 luni, a cărui trecere a lipsit de efecte cererea de liberare condiționată formulată de persoana condamnată (anexa 4). ... 36. De asemenea, Dosarul nr. 1.945/219/2023 a fost soluționat definitiv de Tribunalul Cluj la data de 27 martie 2024, ca urmare a stabilirii competenței de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la aproximativ 9 luni de la data formulării cererii (22 iunie 2023), fiind depășit cu 3 luni termenul stabilit de judecătorie pentru reînnoirea propunerii (anexa 44). Un alt exemplu este și Dosarul nr. 12.548/280/2023, ce a fost soluționat definitiv de Tribunalul București la data de 26 februarie 2024 (ulterior stabilirii competenței de către Înalta Curte de Casație și Justiție), prin admiterea contestației formulate de persoana condamnată împotriva Sentinței penale nr. 1.531 din 13 septembrie 2023, pronunțată de Judecătoria Pitești, la aproximativ 7 luni de la data formulării cererii (13 iulie 2023), fiind prelungită în mod nejustificat situația în care se afla persoana condamnată. ... ...