Decizia CCR nr. 889/2015Paragraful 94

10. Se reţine că în domeniul contenciosului administrativ raportat la executarea hotărârilor judecătoreşti nu poate fi acceptată o lipsă totală de răspundere a persoanelor care exercită atribuţii de putere publică în virtutea calităţii pe care o deţin. De aceea, legiuitorul nu poate exonera de răspundere persoana fizică ce deţine calitatea de conducător al autorităţii publice; însă, atunci când o asemenea persoană nu poate fi calificată ca atare, având în vedere competenţele acestuia, caracterul colegial al organului, componenţa eterogenă a acestuia şi independenţa membrilor acestuia în luarea deciziilor, legiuitorul este obligat să stabilească această răspundere în sarcina membrilor organului colegial. Aceasta este singura limită de care legiuitorul trebuie să ţină cont în virtutea exigenţelor care rezultă din art. 52 din Constituţie; în schimb, cu privire la jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, se constată că aceasta nu este izvor de drept, ea fiind aplicabilă numai atât timp cât izvorul de drept primar - legea - subzistă (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011), iar legiuitorul, atunci când adoptă/abrogă/modifică/ completează un act normativ nu este ţinut, în maniera stabilită prin decizia Curţii, de o atare jurisprudenţă.