Decizia CCR nr. 885/2015Paragraful 31

21. Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând existenţa unei "deficienţe de reglementare" a dispoziţiilor art. II art. 6 alin. (1) şi (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, Curtea apreciază că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, paragrafele 20-27, în care a descris evoluţia legislativă în domeniul salarizării începând cu data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, relevând temeiurile care au fost avute în vedere de legiuitor pentru adoptarea soluţiei potrivit căreia în anul 2011 şi anii următori nu s-au aplicat valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în Legea-cadru nr. 284/2010. Astfel, Curtea a conchis că "textul de lege criticat face inaplicabile dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010 referitoare la stabilirea cuantumului drepturilor salariale, dar nu în sensul contracarării voinţei legiuitorului, ci în sensul protejării dreptului la salariu, ca drept fundamental, aşa cum s-a statuat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 şi s-a concretizat în evoluţia reglementării privind salarizarea personalului bugetar de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 şi până în prezent, astfel ca implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea, în practică, a drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale"(paragraful 27).