Decizia CCR nr. 837/2015Paragraful 19

15. Având în vedere aceleaşi motive, Curtea reţine că textul criticat nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu generează situaţii juridice diferite în funcţie de existenţa sau inexistenţa unui subiect pasiv secundar sau de identitatea subiectului pasiv principal, această ultimă calitate putând fi întrunită de către stat, în cazul săvârşirii unor infracţiuni continuate de pericol. În acest sens, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că discriminarea presupune reglementarea unui tratament juridic diferit în privinţa unor persoane care se află în situaţii juridice similare, aspect care nu poate fi constatat, însă, în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, şi Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015).