Decizia CCR nr. 832/2015Paragraful 20

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 constituie cadrul normativ prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi măsurile specifice de control al imigraţiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte. De asemenea, observând nota de fundamentare ce a însoţit Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 prin care au fost modificate textele criticate, Curtea constată că, la adoptarea actului normativ, legiuitorul a avut în vedere transpunerea Directivei 2011/98/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanţii ţărilor terţe în vederea şederii şi ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre şi un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările terţe cu şedere legală pe teritoriul unui stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L343 din 23 decembrie 2011, în cuprinsul acesteia precizându-se că actul nu aduce atingere competenţei statelor membre în ceea ce priveşte condiţiile de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe pe pieţele forţei de muncă ale acestora.