Decizia CCR nr. 824/2015Paragraful 16

13. În acest context, se apreciază că, în ceea ce priveşte limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea asimilată contrabandei - ce face obiectul analizei de faţă - atât pentru varianta simplă (închisoare de la 2 la 7 ani), cât mai ales pentru cea agravată (închisoare de la 5 la 15 ani), este evidentă disproporţionalitatea acestora în raport cu valorile sociale ocrotite - bugetul de stat şi regimul frontierei de stat - şi cu locul acestora în ierarhia valorilor care se bucură de protecţie, inclusiv prin mijloace penale, în condiţiile în care pentru imensa majoritate a infracţiunilor contra persoanei sunt prevăzute pedepse considerabil mai mici. În acest sens, este relevant şi faptul că în ceea ce priveşte partea specială a noului Cod penal, sub aspectul sistematizării, s-a renunţat la structura codurilor penale anterioare, fiind reglementate mai întâi infracţiunile care aduc atingere persoanei şi drepturilor acesteia şi abia după aceea infracţiunile care aduc atingere atributelor statului, structură care se regăseşte în majoritatea codurilor europene recente, şi reflectă concepţia actuală privind locul individului şi al drepturilor şi libertăţilor acestuia în ierarhia valorilor care se bucură de protecţie, inclusiv prin mijloace penale. De altfel, sistemul penal, în întregul lui, trebuie să aibă o reglementare unitară, coerentă, indiferent că este vorba de norme penale din Codul penal ori de norme penale cuprinse în legi speciale sau extrapenale şi, tocmai de aceea, în Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal există un titlu distinct cuprinzând dispoziţii privind modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale, urmărindu-se, printre altele, şi adaptarea pedepselor pentru infracţiunile care rămân în legislaţia specială. Or, faţă de acestea, se consideră ca fiind evident că acest dezechilibru al limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea asimilată contrabandei din Codul vamal (lege care însă nu se regăseşte printre actele normative avute în vedere de Legea nr. 187/2012) nu reprezintă o opţiune a legiuitorului ce ţine de politica penală, ci o omisiune de corelare a normei penale în discuţie cu noul Cod penal.