Decizia CCR nr. 770/2015Paragraful 8

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 85/2006, precum şi art. 140 din această lege dispun clar şi precis că din sumele încasate, în temeiul art. 138 din aceeaşi lege, se plătesc cheltuielile de procedură, întrucât acestea sunt creanţe şi formează pasivul debitorului. Or, aplicarea prevederilor criticate în sensul că exclud expres plata cheltuielilor de procedură din sumele obţinute din executarea unei sentinţe, pronunţate în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, conduce la încălcarea dreptului la informaţie, precum şi a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, situaţie în care textul legal criticat nu este precis şi clar, astfel încât persoanele să îşi poată adapta conduita corespunzător, nefiind îndeplinită, prin urmare, nici cerinţa de previzibilitate a legii. În acest context se ajunge în situaţia în care nu pot fi plătite cheltuielile de procedură efectuate, aspect ce contravine dispoziţiilor exprese ale art. 131 din Legea nr. 85/2006, care, într-o asemenea ipoteză, dispune închiderea imediată a procedurii. Legea nu distinge, astfel că nici judecătorul nu poate distinge, pentru că ar avea consecinţa adăugării la lege. În continuare, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la claritatea şi previzibilitatea legii, expune aspecte particulare ale speţei.