Decizia ÎCCJ nr. 42/2024 (HP)Punctul XII

XII. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 44. Prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 45. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 46. Sub imperiul acestei norme generale, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 20 octombrie 2022; Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2023 etc.), s-a statuat că, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, aflate în ultimă instanță; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; (iii) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; (iv) chestiunea de drept să fie nouă; (v) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 47. La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. ... 48. În ceea ce privește domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 49. Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 50. Se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 [„dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“]. ... 51. În acest context normativ, se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 52. Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite toate condițiile anterior enunțate, se constată că nu este îndeplinită cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 53. Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Suceava - Secția civilă, care judecă în primă instanță, conform art. 139 alin. (1) și art. 141 lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare (în vigoare la data sesizării instanței), iar litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre un proces care privește stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, întrucât obiectul contestației judiciare îl reprezintă Decizia nr. xxxxxx din 22 noiembrie 2023, prin care Casa Teritorială de Pensii Suceava a respins cererea privind stabilirea pensiei de serviciu, reclamantul solicitând anularea acestei decizii și obligarea intimatei la emiterea unei decizii de acordare a pensiei de serviciu. ... 54. Este îndeplinită și ultima condiție legală enunțată, întrucât, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, rezultă că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție printr-o altă hotărâre prealabilă și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 55. Referitor la cea de-a treia condiție, se observă că, deși aceasta este prevăzută atât la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și la art. 519 din Codul de procedură civilă, totuși, prin încheierea de sesizare, instanța de trimitere nu a prezentat motivele pentru care a apreciat că soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, menționând, la modul general, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 56. De asemenea, nici prin adresa înaintată la dosar la 12 august 2024, instanța de trimitere nu a argumentat, în concret, existența legăturii directe dintre lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării și soluționarea pe fond a cauzei, învederând doar că temeiul cererii privind acordarea pensiei de serviciu îl reprezintă dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată. ... 57. Or, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că, prealabil sesizării instanței supreme, se impun stabilirea și evidențierea existenței unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept, în raport cu interpretările posibile prefigurate, și soluționarea pe fond a cauzei, întrucât numai în aceste condiții se pot demonstra utilitatea și interesul în promovarea acestui demers (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022). ... 58. Dincolo de acest aspect, în urma analizării înscrisurilor anexate încheierii de sesizare, se evidențiază aspecte de natură a contura concluzia certă că soluționarea pe fond a cauzei nu depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 59. Astfel, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că această cerință legală presupune ca problema de drept să fie esențială, direct incidentă în soluționarea cauzei și raportată la limitele învestirii instanței de trimitere (Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022, precitate). ... 60. Cu alte cuvinte, hotărârea prealabilă trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată de către instanța de trimitere, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului, ceea ce presupune ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei (Decizia nr. 6 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 1 aprilie 2021; Decizia nr. 73 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.123 din 25 noiembrie 2021; Decizia nr. 62 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.173 din 7 decembrie 2022; Decizia nr. 49 din 18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.005 din 6 noiembrie 2023; Decizia nr. 8 din 19 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 14 martie 2024; Decizia nr. 10 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 aprilie 2024). ... 61. În acest context, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că nu este îndeplinită condiția în discuție atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanșată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă (Decizia nr. 63 din 2 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 6 noiembrie 2023), ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se solicită (Decizia nr. 7 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 23 februarie 2023). ... 62. Ca atare, spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia se rezolvă o problemă de drept controversată, într-o manieră abstractă și generală, în cazul hotărârii prealabile, dezlegarea unei chestiuni de drept este una punctuală, adecvată circumstanțelor speței (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 20 octombrie 2022). ... 63. În cauză, în urma analizării înscrisurilor anexate încheierii de sesizare și în lipsa prezentării unor argumente pertinente de către instanța de trimitere, nu se întrevede o strânsă legătură între chestiunea de drept ce face obiectul sesizării și pretenția dedusă judecății, astfel că nu se poate reține că problema de drept ce face obiectul sesizării este direct incidentă pentru soluționarea pe fond a cauzei. ... 64. La această concluzie se ajunge în urma observării aspectului esențial că soluția de respingere a cererii privind acordarea pensiei de serviciu, cuprinsă în Decizia nr. xxxxxx din 22 noiembrie 2023 a Casei Teritoriale de Pensii Suceava, nu este rezultatul interpretării dispozițiilor art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, ce fac obiectul sesizării de față, ci este consecința directă a faptului că la dosarul de pensionare nu a fost depusă adeverința-tip, prevăzută de art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004. ... 65. Sub acest aspect, se reține că, potrivit art. 294 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, „în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă regulamentele sau alte acte subsecvente prevăzute de prezenta lege“, iar, conform alineatului (4) al aceluiași articol, „până la adoptarea actelor prevăzute de alin. (3) , regulamentele și actele normative subsecvente rămân în vigoare, în măsura în care nu contravin prezentei legi“. ... 66. Întrucât, la data depunerii cererii privind stabilirea pensiei de serviciu, respectiv 13 noiembrie 2023, nu erau adoptate normele metodologice de aplicare a dispozițiilor în materia pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 303/2022, Casa Teritorială de Pensii Suceava a apreciat, în temeiul dispozițiilor legale precitate, că sunt incidente Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004. ... 67. Potrivit art. 13 din aceste Norme metodologice: „(1) În vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă: (...) b) adeverința-tip pentru pensia de serviciu, conform anexei nr. 1 sau, după caz, anexei nr. 2 la prezentele norme metodologice, întocmită de ultima unitate angajatoare, care va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea numai în funcțiile de judecător și de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și venitul brut realizat la data pensionării. (2) Persoanele prevăzute la art. 82 alin. (5) din lege vor prezenta o adeverință din care să reiasă că au fost eliberate din funcție din motive neimputabile lor, iar adeverința-tip pentru pensia de serviciu va fi completată conform anexei nr. 3 la prezentele norme metodologice. Această adeverință va fi întocmită de unitatea de unde persoana în cauză a fost eliberată din funcție și va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea în funcția de judecător sau de procuror, media veniturilor brute ale unui judecător sau procuror, realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului și venitul brut realizat la data pensionării de un judecător sau un procuror, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului.“ ... 68. De asemenea, conform art. 15 din aceleași Norme metodologice: „Cererea de înscriere la pensie, însoțită de documentația de pensionare și de adeverința-tip, va fi depusă la casa teritorială de pensii în a cărei rază își are domiciliul persoana îndreptățită, care va calcula atât pensia din sistemul public stabilită conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, cât și pensia de serviciu stabilită potrivit prevederilor legii. Pensia care se achită titularului este pensia cea mai avantajoasă.“ ... 69. Este de menționat că, prin Hotărârea Guvernului nr. 608/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 10 iunie 2024, s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a dispozițiilor în materia pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. La art. 7 alin. (3) din aceste norme este prevăzută, în continuare, obligația de depunere la dosarul de pensie a adeverinței-tip, care cuprinde elementele necesare stabilirii pensiei de serviciu, respectiv vechimea în funcție, potrivit legii, baza de calcul și venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării sau, după caz, venitul net al personalului similar în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, întocmită conform modelelor prevăzute în anexele nr. 3-5. ... 70. Pe calea contestației judiciare, formulate în conformitate cu dispozițiile art. 139 alin. (1) și ale art. 141 lit. b) din Legea nr. 127/2019 (în vigoare la data sesizării instanței), Tribunalul Suceava - Secția I civilă este învestit să verifice legalitatea și temeinicia Deciziei nr. xxxxxx din 22 noiembrie 2023, prin care Casa Teritorială de Pensii Suceava a respins cererea privind acordarea pensiei de serviciu, pentru unicul motiv că la dosarul de pensionare nu a fost depusă adeverința-tip, prevăzută de art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004. ... 71. Având în vedere că, din perspectiva condiției ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune ca admisibilitatea sesizării să fie analizată prin raportare la circumstanțele concrete ale litigiului în care a fost formulată sesizarea, rezultă că evaluarea pe care trebuie să o facă instanța de trimitere privește un aspect de fapt, cu valență probatorie (lipsa adeverinței-tip de la dosarul de pensionare), chestiunea litigioasă nepurtând, așadar, asupra modului în care se interpretează prevederile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, chiar dacă acestea au fost invocate drept temei al cererii privind pensia de serviciu. ... 72. În acest context specific litigiului, se reține că soluționarea pe fond a cauzei nu depinde, în mod direct, de lămurirea modalității în care se interpretează dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată. ... 73. În consecință, nefiind îndeplinite, în mod cumulativ, toate condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea este inadmisibilă. ... ...